Dincolo de geam plouă.
M-arunc în sticlă și m-adulmec, cioburile-n fier mă-nmoaie.
E 3 aici, e ora 3. Unde? În spațiul dintre picăturile de ploaie.
Acum, străină picătură de ploaie, nu cred că
Oamenii grași sunt acumulări ale frustrărilor. Nu consumul materiei denunță conservarea grăsimii. Înființarea frustrării prin potopul gastro-intestinal duce la expansiune. E cam ca și universul.
perpetuând persecuția perpedinculară pe permanență
prezent la periferia perorației perfectată prin penitență
imaginativ imobilizez imperfecțiunea implantată inanimat
impunând-i impurității
Ramificații în plan ideatic a lucrurilor simple, brainstorming pe bază de șuvoi metronomic al inimii, mecanism de reproducere și direcționare a nuanțelor nonșalante, oglindă a timpului. Compresie
Atunci, omul nu cunoștea psihologia pixului fidel,
Care spărgându-i-se coagulă pe deget un inel.
Era contagiat de-acum, nu și contagios
Și-și alungă neființa bând clocote din os.
Un dop
Singurul lucru care întregește societatea modernă intr-o uniune unanimă, incontestabilă de orice individualitate conștientă este reprezentat de valorile materialiste, mundane. Vectorii
Sunt un genunchi, sunt un electron și o mască.
NU SUNT VIU! Nici pe departe, să mă gândesc …
Pune-i întrebarea vieții ce viril urechea-și cască.
Cine sunt? Dacă nu ne atingem, eu chiar
SD