Poezie
Restitutio in integrum
1 min lectură·
Mediu
Odată
am avut un vis hipnagogic.
Un zâmbet gregar,
o narcolepsie indusă de lacrimile pe care
le storci cu atâta plăcere,
din care mai gust și eu
ca să nu uit.
..........
Creșteai din mine
flori de cireș japonez,
mă țineai în viață
cu perfuzii transtoracice
umplute cu promisiuni.
Dar, te rog!
Nu-mi lua șchiopătatul
și pe mama,
îmbrăcată în negru,
încercând să
mi-l caute pe Dumnezeu.
..........
Tata se lupta cu monștri
închiși in cuști de beton
.........
Copiii aveau tatuaje ciudate
cu "Amor fati"
și râdeau cu gura
până la urlet
de bătrânul senil
care spune povești
despre soția
cu (di)amant roz
031186
0
Am aflat că este tranziția de la starea de veghe la somn și că nu este ceva grav.
(M-am liniștit și am continuat lectura).
Aoleu!
,,Gregar"-instinct de turmă
,,narcolepsie"-somnolență excesivă în timpul zilei procată experimental în unele situații...
Acum lectura începe să curgă altfel și am văzut cum începe să crească poezia autorului precum florile de cireș. Nu știu de ce din cireș japonez, dar nu mai este problema și mă arunc curajos mai departe unde aflu că lirica este o alinare, poate o salvare în care Dumnezeu ar fi de găsit... și de ce nu!?
De multe ori prin poezie am găsit și eu liniște sufletească.
Așa cum îi stă bine unui coșmar imaginile se derulează rapid de la mamă la tată până la cireașa de tortul visului:
,,bătrânul senil
care spune povești
despre soția
cu (di)amant roz"
Să nu uit:
,,Amor fati"-iubirea de destin
Doar o sugestie ar fi înlocuirea steluțelor de fragmentare cu puncte de suspensie în număr de așa cum dă bine în grafica de pe pagină.
Dacă tot am lăsat impresii despre textul lecturat am să las și o steluță deoarece chiar mi-a plăcut!