Azi dimineață m-am trezit în corpul meu,
corpul meu pe care nu îl mai suport,
în care s-au adunat toate relicvele
iubirilor trecute și ale-mi vâscoaselor plăceri.
-Cu ce drept îmi bântuiți voi
Aș vrea să-ți fiu copacul,
Sub ramuri ce te-așezi,
Și-aș vrea să pot cu umbra-mi,
Să mi te-mbrățișez.
Aș vrea să ști că-s ploaia,
Când îmi lipsești și plâng,
De depărtare-amară,
La pieptu-mi
Era o vreme când mă mulțumea \"omnivorescul\" din noi, crezând că cel mai mare rău este acela de a fi în exclusivitate carnivor, de a devora orice ființă ce deține suflet. Credeam că omul nu poate fi
Fâlfâit de aripi. Frânt.
Suspin. De paradis pierdut.
Si tunetul intaiului cuvant
inteles.Ma doare.
Privesc în mine.
Singur sunt.
Șuierat absurd de vânt,
liniște și zgomot
O carte bună este o carte care ne tranșează ființa, care reușește să schimbe motivul existenței noastre, să producă mutații în conștiințe.
Singura carte pe care mă tem să o citesc este Biblia. Mi-e
Pierdut, m-am trezit rătăcind prin abis,
Căutând cu simțirea să-mi regăsesc universul.
Umbra ta m-apasă strivitoare pe piept. Sufocându-mă.
Gânduri la tine am îngropat în morminte. Sfinte.
Miros
Potop de vise
ce-s toate ne-mpliniri,
asupra-ți revărsare
de lacrimi, de iubiri,
voi fi potop de mii simțiri.
Iubirea sfida-va-mi
anotimpuri,
ani-lumină,
toate cele ce mintea