Am mai pierdut iubire,
Am mai pierdut o zi,
Am mai pierdut o viată
Fară ca să stii…
Am mai pierdut un ego,
S-a mai scurs un cuvânt
Ca o piesă de lego
Toate sunt pământ.
Am mai pierdut
De m-ai iubit cinstit,
Eu te-am iubit înzecit.
De m-ai iubit cu rațiune,
Eu te-am iubit cu pasiune.
De m-ai iubit onest,
Eu te-am iubit ceresc.
De m-ai iubit,de m-ai dorit,
Eu te-am
Când apune soarele și răsare luna
Cântă corbii-n glas de moarte
Și o cheama-ntruna...
Prin întunericul de stele luminat
Și vremea e pierdută în uitare
Peste întreaga lume un blestem e
Simt trupul meu,încet cedeză
Și mintea iar halucinează,
Simt cum întraga-mi existență
Piere intr-o complezență.
Mă sting încet sub luna rece
Și simt pe umăr,raza-i cum trece.
Ne pierdem în
Tremură apa când vocea ridici
Și cursul normal printre pietre-mpiedici,
Tremură văzduhul când privirea ta
E tristă,pierdută,departe,undeva.
Plânge și cerul când plângi și tu,
Ar vrea să răsară
Încântătorul soare a răsărit
Ziua nonsensului,iar a venit.
Oglinda-mi arată o altă lume,
O lume fără aripi,fără nume.
Nu pot să evadez din viciul vieții,
Mă regăsesc in roua
Iubire unde ai răsărit?
Rază ruptă din soare
Tristețe astăzi ai murit
Te-ai inecat in mare
Pagini rupte din jurnalul vieții
Au ars,pe altarul purpuriu,
Nu
Tu,care asculți cu drag o notă,
Tu care viața-o vezi cântând
Privește lângă tine o clipă,
Privește,viața adorând.
Tu care asculți cu drag un vers,
Tu care ieși mereu zâmbind,
Privește viața
Mai trece-o zi cu gandul tot la tine,
Mai trece o clipa fara-a soarelui priviri,
Mai canta cucu-n amintire,
Mai plange cerul fara de simtiri…
Si inca o zi se scurge fara ras,
Si inca toama