Poezie
Malul lacului albastru...
1 min lectură·
Mediu
Malul lacului albastru e ca un tablou celest
Când te-așezi sub clar de lună, iar pe buze se zăresc
Urmele iubirii mele revărsată prin săruturi
Iar eu, visător în apă, nu-ndrăznesc să te privesc...
Mâna ta catifelată sprijină căpșorul moale,
Părul blond ascund privirii sânii tăi de fată mare,
Ochișorii tăi albaștrii până-n suflet pot să-mi vadă
Dragostea mea pentru tine ce-n florește tot mai tare...
Mâna stângă-mi face semn și mă cheamă la liman,
Mă supun, ușor m-apropii și te-mbrățisez cu drag,
Îți sărut gurița dulce și d-emoții vibrezi parcă
Și-atunci luna s-ascunde în perdelele de salcă...
001143
0