Poezie
o gara de doi
1 min lectură·
Mediu
singuri,
șuvițe pe frunte,
alunecam în istorie amandoi
deopotriva, într-o gara de doi,
fără lume agitand peronul,
fără trenuri obosite in ritmul sacadat,
neuitat,
rupându-mă de ziua de azi.
o lume fără saga
și fără trecut
am început în clipa în care
m-ai sărutat de rămas bun,
ca un soare întunecând noaptea facerii ființei.
râuri de portocaliu au curs peste purpura obrajilor noștri,
îndreptându-se spre călcâie...
m-am trezit într-o dimineață fără trenuri
cu picioarele amorțite.
003.106
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- roxanacazan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
roxanacazan. “o gara de doi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/roxanacazan/poezie/60301/o-gara-de-doiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
