Iubirea asta
a mea de tine
a fost ca trecerea
de la portret la peisaj.
Ca un fotograf fara model
Ma zbateam intre doua lumi –
cea a culorilor si cea a luminii.
Tu
nu pareai preocupat de
Lovesti timpul cu picioarele,
pui palmele tale piedica suvoiului sau,
privesti ceasul cubic invirtindu-se
asteptind sa i se rotunjeasca toate colturile
si e in zadar.
Pe nici un zid nu ramin
Aveam aripi si ma zbateam intre cer si pamint. Imi roteam ochii speriata, intrebind in stinga si-n dreapta unde m-as putea odihni o clipa.
Loc liber mai era doar linga tine. Pe tot pamintul toate
Visez.
Se stinge lumina, se aprinde.
Dar eu visez in continuare.
Trec prin fata ochilor mei deschisi mii de trecatori,
mii de clipe incarcate de emotiile fiecaruia…
Uneori ma intreb,
Pe sufletul meu s-a oprit,
pentru o clipa, nu mai mult,
umbra sufletului tau.
De teama intunericului, poate,
sufletul meu s-a scuturat
nervos.
Atunci sufletul tau si-a ridicat
aripile si
Nu mă pot apropia de tine, văd mii de spini pe pielea ta atît de fină și de albă, nările mele adulmecă un vag miros de venin și, foarte ciudat, îmi simt mîinile și picioarele înghețate.
Împortiva
