Poezie
copilaria
1 min lectură·
Mediu
Iti mai amintesti
De vremurile cand eram copii
Cand mama ne citea povesti
Si noi eram mereu zglobii?
Traiam intr-o lume de vis,
Cu feti si balauri obezi
Un adevarat paradis
Trebuia doar sa crezi.
Si noi credeam,
Si era atat de frumos!
Si tot ce vedeam
Ni se parea un lucru fioros.
Un bat putea sa fie armasar,
O carpa mantia unui imparat,
Si tu puteai sa fi un print
Daca credeai cu adevarat.
Dar toate s-au pierdut acum
In negura timpului,
Din tot a mai ramas doar scrum
Ce a luat locul amintirii.
Copilul care mai demult
Asculta povesti spuse de mama,
Acum e un adult
Si a invatat sa isi invinga teama.
002338
0