Poezie
Padurea
1 min lectură·
Mediu
Padurea
Aud noaptea cum ma cheama la ea,
Aud fire fragede de iarba cum gem sub roua grea,
Aud marea cum freamata in valuri tacute,
Aud copacii cum isi plang frunzele de mult pierdute.
Vad florile cum se zbat intr-o adiere muta de vant,
Vad picaturi de ploaie cum racoresc uscatul pamant,
Vad stelele care se nasc si parca mor intr-o clipa,
Vad luna-n scaldata de nori ca un mosneag in fum de pipa.
Simt mireasma dulce a raului cum ma imbata,
Simt rasuflare vie a pamantului ce freamata,
Simt cum totul creste si traieste-n jurul meu,
Simt ca padurea ma va primi la ea mereu.
002.416
0