Marea

Inspir încă briza înghesuită în sticla de un litru. Meduzele din ea se zbat încă, cerșind clipe în plus de viață. Îndesasem în acea zi însorită și două pietre -una pentru nopțile răcoroase în care mă înveleam cu tine, iar una pentru cele care vor urma fără tine. Micuța algă adie încă în ritmul sacadat al valurilor. Am pus și marea în sticla mea. Acum am marea mea cu capac! Am să intru și eu sub el. Urmează-mă!