Ah! Iubire ce mă innebunești,
Din simțurile mele firești.
Ah! Dragoste, mă cucerești,
De cuvintele ce-mi dorești,
Ce dorești!
Femeie, femeie floare rară,
Lumina-ți de stea
N-am nici somn nici tihnă,
Nici speranța nu mă alină!
Acum sufletu-mi suspina;
Căutându-te ca o felină!
Aștern dorurile-n cale,
Întâmpinandu-mă agale,
Prin pagini de poveste,
Dintr-o viață
Þara mea este floare aleasa,
Împodobită mândră mireasa,
Cu munți,dealuri și lunci,
Zburdând frumoși-i prunci!
Þara mea este gradină plină,
De cânturi,dansuri și jocuri;
Cu dorurile ce ți-le
Soarele apune-n amurg,
Iar razele ce i-se scurg,
În porți de seară târzie;
Tocmai dimineața învie!
Noaptea încet se furișeaza,
Pe l-a gene ochii de strajă;
Luna-mi de vis; fată
Pierduta-ți căldură prietenească,
Ce-mi dă fiorii mei de consolare,
Oare este posibil sa se iubească,
Vreodata, două reci inimioare?
Un surâs îți port in zare,
Și inima-mi încet tresare;
Cu
Într-o cameră pustie,
Singurătatea mă cheamă,
Cu mine împreună sa fie,
O veșnicie, mă aclamă!
Silueta-i ascunsă,etern,
Visându-mă într-un infern,
Parșivele forme de viață,
Întrezărite prin
Ziua încet se clatină,
De strălucirea-i eternă;
Într-un vis de patimă,
Înapoiata-mi luciditate.
Înfieratul soare,uită,
Că are o mare suită,
A zilei lumină ferie,
Și noaptea ce-l
Mama mea, suflet dulce,
Viața incet ți-se duce;
Și doar clipa zugrăvita,
În suflet mă mai alintă.
Când m-ai nascut, purtai,
În brațe, un mandru crai.
Spune-ai: fiul meu drag,
Piatră scumpa
Sunt trist si suparat,
De lacrimi împresurat;
Și visurile-mi scrum,
În decoruri de fum....
Doamne! Te-aș ruga de bine,
Să-mi i-ei ale mele suspine;
Ce mă poartă pe cărări...,
Of! Doamne
Arde focul în vatră,
La țigănci în șatră.
Pâlpâind...a vrăji,
Ca niște albe străji!
Þigăncușa ce-a șireată,
Ochișorii ni-i arată;
Într-un dans hazliu,
Ce pe loc te face viu!
Două babe
Þi-aș jura-n noapte,
În cuvinte și șoapte;
Iubirea-nflăcărată,
Ce-mi este suspinată.
Și de ce oare vântul,
Îmi spulberă gândul?
Gândul meu de ceară,
Apărut de cu seară.
Și de ce oare
Într-o zi de sărbatoare mare,
O să vin la tine cu o floare;
O floare si scumpu-mi boboc,
Ca-sa imi aduci mereu noroc!
Într-o zi cu soare;
Îți spun ce mă doare,
Ce pastrez in piept,
Că demult
Esti o lacrima de seara,
Intr-o viata de ceara,
Topita cu suflet chinuit,
De-al tau scump iubit!
Printesa de noapte sumbra,
Pierduta printr-o umbra;
Prin raza-ti stralucire,
Doar a mea
RT