Poezie
Dorința
1 min lectură·
Mediu
Îl visez pe tata-n curte, ochii gemeni
printre ramurile rupte,
că citea a mea scrisoare
erau multe,
dar aceea a găsit-o, recitam la unison:
ia-mi un câine lângă casă
să-l hrănesc ca pe un frate,
și în leagănul ogrăzii, atârnat de nucul
putred
să-ți arăt album cu poze, când cu Laica
când cu tine lângă mine.
ar vorbi așa cum știe,
că găsește, îngropate jucării
și de-ar fi mămica casei
ar iubi și mulți copii.
fără să-i fi scris în frunte
Laica iubește toți puii,
ea, e și educatore
când îi pun la gât tăblie
aș-i Laica, grijulie.
totul este o dorință, nucile se coc,
ghirlande,
cine oare mi-e stăpân
dacă tata nu mai este? amintirea lui,
văzduh,
și'ntre stelele celeste, poate chiar de
pe Neptun
scrie poezii cu oameni, lângă prietenii
lor, câini.
01878
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Roman Liviu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Roman Liviu. “Dorința.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/roman-liviu/poezie/14167773/dorintaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Typo si greselile gramaticale
0
