Poezie
Povestea norului
Poezie
1 min lectură·
Mediu
Nu te ascunde după ploaie
norule rămas stingher
fără straiele pe tine
ești mai tandru, ești mister
și când ploile țes plete
tu ești cer
deschide-ți ochii spre soare,
curcubeele îmi plac
haine noi pune pe mine
că-ntre norii singuratici
cu păcat m-ai ferecat
nici cu sita nu mai cerne
picături de doruri multe,
lasă câmpul să le asculte
și de cerul sterp o cere
trece-i fulgi de adiere
printre cute
poate mâine treci sub lună
să dezlegi al ei mister
și de poți, din colț îi rupe
bucățica ei de zel,
și cuprinde-o cu de toate,
nu cu ger
pune-te haină pe soare
dacă crezi că-i ești pereche
nu-ți ține departe oful
iubirii ce se petrece,
și de noaptea e geloasă
pe întunericul furtunii,
spune-i să-ți dea ea un nume,
să te facă soțul lunii
of, de ce atâta frică
raza să-ți petreci cu soare,
norule ești dăruire
în umbrele colorate,
și de vor să-ți fure zborul
lasă-l lumii amintire
în albastru să-l îmbrace.
011.169
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Roman Liviu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 38
- Actualizat
Cum sa citezi
Roman Liviu. “Povestea norului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/roman-liviu/poezie/14164805/povestea-noruluiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ex: ”țis”, ”sita ta”... Trebuie să reveniți pe text. Altfel e tot la atelier.
0
