Rodean Stefan-Cornel

Așa cum am mai spus-o, îmi place tonul poemelor dumneavoastră și, insist, eu cred că avem de nevoie și de astfel de poezii care \"ung la inimă\". Bineînțeles că plăcerea lecturii (din partea noastră) a fost precedată de migăloasă trudă, inspirație, talent și simțire poetică (din partea autorului). Ritmul iambic, în măsura de șase picioare și jumătate-șapte, cu cezură, curge aproape perfect, ne introduce și ne menține în atmosfera nostalgică (nostalgico-umoristică, la final) a poemului. Sunt multe imagini poetice care mi-au plăcut, dar aș remarca în plus față de sublinierea lui Carmen Manuela Măcelaru următoarea: \"Și-o să-i privim de sus pe cei ce azi ne-njură / Să nu cădem de teamă la ei în bătătură\".
Având în vedere faptul că poemul are cinci strofe cu măsură lungă la versuri (practic putea fi structurat pe zece strofe) și că el are un conținut poetic bogat în figuri de stil, cred că sunt admise cele câteva greșeli de prozodie; este vorba de rima incorectă \"preșuri-vrejuri\" și de câteva cuvinte care ies din ritm (\"Stinge\" și \"avea\").
Mi-a plăcut, mulțumesc, felicitări!

Era gata să uit și eu de lumea pe care o descrieți dumneavoastră, de când nu am mai citit despre ea.
Interesant, plăcut, plin de tâlcuri și acest episod. Narațiunea curge bine, cu cele mai potrivite cuvinte și pe un ton adecvat scopului moralizator. În afară de faptul că, poate ar mai trebui puse câteva semne de ortografie și de punctuație (virgula, \"două puncte\", semnul exclamării) și ar trebui eliminate niște spații care sunt în plus, sau tastate altele, care lipsesc, în opinia mea este un text foarte bun, de care avem nevoie toți, tineri, maturi, bătrâni, orășeni, săteni, cu școli multe absolvite, cu mai puține ș.a.m.d.
Sper să continuați, succes!
Cu aceeași prietenie,
Cornel Rodean

Răspuns pentru Dan Norea
De ce nu particip la concursuri de senryu? Păi, cum să concurez \"la făcut ceva\" ce nu știu face? Eu sunt \"de modă veche\", în sensul că, înainte de a mă apuca de un lucru, studiez fundamentele sale teoretice și metodologice și, mai important, în domeniul creației \"literare\" (am folosit ghilimele, deoarece nu fac chiar literatură), eu sunt din aceia (printre începători, se pare că tot mai puțini) care citesc mai mult decât scriu. Iar senryu n-am scris încă deloc; în plus față de gândurile de mai sus, am mai dat doar o replică lui I.Diviza, acum câteva zile. Dar, nu se știe...

Erată
Bineînțeles că este vorba de Diaconescu (Dan), nu de Diaconesu
Cu aceeași simpatie,
Cornel Rodean

Dane, m-au amuzat senryuurile tale (ultimele două mi-au plăcut cel mai mult) și mi-au inspirat, pe loc, câteva gânduri (nu neaparat replici în stil senryu):

Nu mai sunt singur -
vecina are defect
televizorul
(Dan Norea)

Diaconesu -
la TV nu-s singurul
ce doarme-n direct

De gustibus non
disputandum - doar cu o
telecomandă ?
(Dan Norea)

Un televizor
în plus să-ți cumperi - sau ia-ți
altă soție

Telenovelă –
toată lumea suferă
însă eu, de ce ?
(Dan Norea)

Telenovelă -
crime, dar mai mulți morți de
grija altora

Știri pe ProTV –
Frankenstein și Dracula
sunt invidioși
(Dan Norea)

Știri pe ProTV -
festival național
de umor negru

În afară de faptul că acest catren nu prea are poantă (sau este o poantă slăbuță), ci este mai mult o constatare, intervenția mea este cu scopul de a semnala, pentru a nu știu câta oară, că o minimă autocenzură ne-ar scuti pe toți de efortul de a citi versuri care nu respectă condițiile elementare de ritm și de măsură. Domnule Paul, nu observați că al treilea vers are o silabă în minus? Pe de altă parte, dacă citim versul acesta în ritmul în care le-ați început pe celelalte, cu prima silabă neaccentuată, nu simțiți că este ceva în neregulă cu ritmul? Eu nu vreau să vă descurajez, dar dacă, după atâtea catrene postate (nu vi le-am mai numărat, dar erau peste 100 acum câteva săptămâni, parcă) nu ați înțeles cum e cu prozodia, atunci e o problemă, greu de rezolvat, în opinia mea...
Soluția de corectare pentru versul în discuție ar fi:
\"Cari, astăzi, după tine, milioane\"
Eu sper că am înțeles bine rostul acestui site, în sensul că el are un puternic caracter interactiv și cine postează ceva își asumă și riscul de a primi observații critice, de aceea, cu bună intenție, eu îmi spun sincer părerea, dar sper să nu rămân singurul care comentează acest text.

Deși este perioadă de vacanță, în atelier se lucrează, deci...
1. Poanta este slăbuță, pentru că tehnica de realizare a ei, pornind de la dublul înțeles al cuvântului \"cultură\", nu este bine folosită; astfel, tehnicienii și inginerii nu sunt reprezentativi pentru \"cultură\", decât într-un sens (acela agricol) nu și în celălalt(spiritual).
2. Ritmul este neuniform. Primul vers începe cu cuvântul \"Discută\", care are prima silabă neaccentuată, iar al doilea vers începe cu \"Teme\", care are prima silabă accentuată; din câte știu eu, nu se admite așa ceva, chiar dacă, luate separat, fiecare vers are ritmul bun. O soluție extrem de simplă de remediere este să adăugăm niște cuvințele la două versuri, astfel încât toate să fie în ritm iambic (cu prima silabă neaccentuată):

Discută începând de ieri,
Pe teme de agricultură...
Tehnicieni și ingineri
Și mulți alți oameni... de \"cultură\".

3. Rima dintre cuvintele \"agricultură\" și \"cultură\", în opinia mea, nu este recomandată, pentru că primul s-a născut din al doilea.
În rest, aceeași prietenie,
Cornel

Textul de față mie mi s-a părut \"drăguț\" și l-aș fi încadrat la \"texte umoristice\". Prima parte (până la \"pletoase\") cred că are trăsăturile unei poezii, din care nu pot remarca nimic, pentru că mi-a plăcut tot, la fel de mult. Partea a doua, cu \"calculul\", pare altceva ca gen literar, dar nu prea are mare importanță, pentru că este plăcută la citit și întregește mesajul.
Dacă tot am spus că mi se pare un text umoristic, adaug că eu am muncit mai mult pentru Iron Maiden, pentru că, pe lângă bilet și jetoane, am dat bani și pe benzina de la Sibiu la București și retur, pe micii de pe Dealul Negru ș.a.m.d.
Interesantă ideea textului!
Cu respect, un rocker atipic (fără plete, fără tricou negru, fără birou de firmă, fără atribuțiuni pe care se bazează economia națională),
Cornel Rodean

Materialul postat este deosebit de interesant, prin bogăția de informații, atât pentru epigramiști cât și pentru ceilalți membri \"Agonia\". De asemenea, este plăcut la citit, datorită talentului de narator al autorului. Îmbinarea dintre text și imagine este foarte eficace, pentru a ne transpune toți în situația reporterului, iar catrenele ocazionate de diferite momente ale expediției sunt foarte reușite. Prevăd că textul va fi și mai interesant în episoadele următoare. Eu, însă aș evita expresii de genul \"cel mai fastuos festival de epigramă din țară\", \"cel mai prestigios cenaclu de umor din întreaga țară\", \"cel mai bun epigramist român în viață\"; poate erau mai potrivite \"unul din cele mai...\", \"printre cei mai mari...\" ș.a.m.d. Nu de alta, dar dacă acest text ar fi citit în toate cenaclurile din țară, să vezi ce discuții ar ieși!
Oricum, ideea acestui material mi se pare genială, iar realizarea foarte bună. Felicitări, Dane! Aștept cu mare interes și celelalte episoade!
Cornel Rodean

Dane, mă bucur sincer atunci când văd că alături de mine, mai sunt și alții care \"combat\" pe acest front, al Limbii Române.
Mulțumesc pentru catrenele tale, puse în acest comentariu, care completează de minune pe ale mele. O să mai postez câteva serii de 4-5 catrene pe tema \"Limba noastră-i o comoară?\".
Cu prietenie, te mai aștept și pe la alte texte,
Cornel

Încă o precizare:
În variantele domnului Miro și în cea propusă de mine, pentru a se crea poanta s-a făcut diferență între armament și tunuri; adică afaceristul a dat (a vândut) armament, dar nu a dat \"tunuri\". Poanta merge la publicul larg, necunoscător într-ale tehnicii militare, care consideră ca armament, doar armamentul ușor (de infanterie), dar, de fapt și tunul este tot armament (de artilerie). Oricum, modificările făcute de comentatori au încercat să păstreze tema inițială.
Ne mai citim, mai discutăm!
Cu prietenie, pentru Ion Ruse și pentru Mihai Miro,
Cornel

Ioane, pentru că ai îndemnat pe tinerii agoniști să învețe din comentariul domnului Miro, iar eu sunt un tânăr agonist (am doar trei luni și jumătate), am citit cu atenție ambele variante și încerc să-mi spun părerea:
Ai dreptate, într-adevăr, în varianta domnului Miro e mult mai bine pentru poantă; de fapt, doar acum, după intervenția domniei sale există o poantă. Domnul Miro a demonstrat cum poți schimba tot discursul și cum poți sublinia un alt sens, schimbând doar ultimul vers. Din păcate, ritmul este la fel de neuniform în ambele variante. Versurile 1 și 3 au ritm iambic (o silabă neaccentuată, alta accentuată, una neaccentuată, alta accentuată ș.a.m.d.), versul 2 are ritmul exact invers, trohaic ( o silabă accentuată, una neaccentuată, una accentuată, alta neaccentuată ș.a.m.d.), ceea ce nu se permite la o epigramă. În prima variantă, versul 4 poate fi citit în trohaic, de la cap la coadă, sau combinat, în iambic, până la \"puncte-puncte\" și în trohaic mai departe, iar în varianta a doua, este clar în trohaic.
O variantă, cu toate versurile în iambic:

Deși-a vândut mult armament,
Și alte multe bunuri,
El a intrat în faliment,
Că nu a dat și \"tunuri\"

Domnule Tomescu, și în opinia mea, foarte multe cuvinte de care vorbim au fost introduse în dicționarul amintit de \"vorbitori\" (cum bine spuneți) și, sunt de acord și cu \"românizarea\" treptată a acestor cuvinte. Dar, se pare că foarte multe altele au fost incluse în dicționar datorită \"excesului de zel\" al lingviștilor și al forurilor științifice care au elaborat și aprobat lucrarea. Pentru că, altfel nu se explică, ce caută într-un dicționar de limbă română cuvinte ca: \"brunch\", \"curling\", \"dolby\", \"nursing\" etc. etc. etc...
În concluzie, nu sunt împotriva \"primenirii\" limbii, nu sunt împotriva introducerii de neologisme, mai ales în domeniile în care sunt necesare, nu sunt împotriva \"englezismelor\" și \"americanismelor\" în general, dar... speram la mai multă decență, la mai mult echilibru, la mai puțină grabă, la un pic de demnitate națională și la mai puțin \"curling\" (?!) față alții.

Păreri în atelier:

1. Tema mi se pare bună, deși lumea s-a cam săturat de poantele cu Piedone, de când era ceva inspector, care îi speria pe comercianți.
2. Poanta este bine construită, dar mult, mult prea uzată (omul \"cu greutate\", din cauza căruia se întâmplă tot felul de scufundări, înclinări, răsturnări și alte bazaconii).
3. Expunerea temei, practic nu există, primele două versuri fiind, în plus, în opinia mea și fără logică (ce legătură o fi între sala de teatru și \"înclinarea\" sectorului?)
4. Rima și măsura sunt bune.
5. Ritmul este neuniform (versurile 2, 3, și 4 sunt în trohaic, iar primul este în dactilic; ca să citim și primul vers în trohaic, ar trebui să citim \"sală\" cu accentul pe a doua silabă, ceea ce este nefiresc).
Succes!
Cu prietenie, Cornel

Continuare la \"Eșecul evoluției\"

Lângă ea, un maimuțoi
Fără blană - un schelet mizer -
Zise, dând pe gât un țoi:
\"Sper s-ajung ca ursul... gunoier!

Putea să fie și mai rău

Păi, dacă \"a zburat\" din post,
Nici un copil nu poate ca să creadă
Că chiar o tragedie-a fost;
Dar, foarte tragic ar fi fost... \"să cadă\"!

Rămâi pe fază!

Mulțumesc că ești pe fază
Când lingviștii aberează;
Stai, cu-atenția tot trează:
\"Speech\" și altele... urmează!

Nu este numai de râs, este și de plâns!
Cuvintele respective au fost introduse, în mod oficial, în limba română, de către Academia Română, prin includerea lor în \"Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române\", București, 2005

Răspuns
(la întrebarea \"Acum ce mai zici Cornele?\")

Eu, ce să spun, stimat confrate?
Muncesc pe gratis, precum vezi...
Deci, îți propun să mă-angajezi
Drept... controlor de calitate.

Am ajuns întâmplător la acest text, dar nu îmi pare rău, deoarece am descoperit un tânăr care se apropie de genul epigramatic, ceea ce se întâlnește destul de rar. Felicitări pentru această îndrăzneală și succes mai departe!
Deși textul a fost postat cu o lună și jumătate înainte de a auzi eu de \"Agonia\", o să las acum un comentariu:
1. Tema este foarte bine aleasă, fiind în același timp de actualitate, dar perenă.
2. Poanta este bine construită, dar este foarte, foarte veche, foarte, foarte mult folosită până acum și cred că nu mai are atâta farmec.
3. Limbajul este curat, clar, concis, potrivit cu mesajul de transmis.
4. Ritmul (iambic) este bun.
4. Măsura este inegală (ar fi fost bine ca măcar versurile \"împerecheate\" să aibă același număr de silabe.
5. Rima este deficitară, în sensul că la epigramă se cere ca toate versurile să rimeze.
6. Consider că ar fi fost utile și câteva semne de punctuație.
Încântat de cunoștință, sper că nu te-a supărat comentariul meu, succes!

Ovidiu,
Comentariul meu, intitulat \"Gen desuet?\", a fost făcut în 25 iulie și se poate găsi ușor, intrând pe pagina mea (pag. 3 de comentarii). Din păcate, după cum am spus, se pare că problema pe care eu am încercat să o pun în discuție nu interesează. Și problema nu este numai la \"generația tânără\". Oricum, eu nu agreez separarea după criteriul generațiilor, nu cred într-un conflict real între generații și detest expresiile: \"Tineretul din ziua de azi...\", \"Pe vremea mea...\" ș.a.m.d.
Cu simpatie,
Cornel