Rodean Stefan-Cornel

Într-adevăr, adolescența este vârsta la care ne punem primele probleme existențiale, iar cele legate de obsedanta întrebare \"Ce aș fi eu fără tine?\", au prioritare...
Mi-a plăcut ideea poemului, și realizarea, deși sunt din nou, aproape convins că acest gen de poezie nu face parte din \"trendul\" agoniei, nu pare \"cool\", nu este \"O.K.\" pentru toți editorii, nu va fi în curând un \"boom\", numele tău nu va fi un \"brand\" scriind asemenea poezii, nu ți se va face \"lobby\" pe acest site, adolescenții nu-și vor crea un nou \"look\", după imaginea ta, pagina ta nu va avea un \"rating\" mai mare, nu se va face în următorii ani niciun \"show\" cu astfel de poeme........ \"ups!\", m-am cam lungit..... de fapt voiam să spun că \"avangardiștii\", moderniști și postmoderniști (care folosesc doar cuvinte din cele puse de mine în ghilimele), ar putea obiecta că:
- expresia \"eu fără tine\" este un \"clișeu\";
- imaginea cu țărmul fără ape a fost prea mult folosită până acum;
- încolțirea iubirii este ceva depășit stilistic ș.a.m.d.
Mie, însă mi-a plăcut aproape totul și, pe părți, și în ansamblu (nu prea mi-a plăcut, sau n-am înțeles, \"lumina subțire și crudă cum e lama de cuțit\") și aștept să mai citesc așa ceva!
A, era să uit! Brațele, din nou brațele în poezia ta, prezente în mod inspirat.
Succes pe mai departe!
Cu prietenie,
Cornel

Eugen Pohonțu și Dan Norea,
Vă mulțumesc frumos pentru analizele făcute și care, mie îmi par foarte pertinente. Pentru mai departe, eu ies din dezbatere, vă las pe dumneavoastră, dar o să urmăresc cu deosebită atenție problema...
Cu un deosebit respect pentru ambii,
Cornel Rodean

Mă bag și eu în vorbă, deși cu o oarecare timiditate, știindu-mă pe pagina maestrului Bunduri.
Încep \"abrupt\" și spun că, în totalitate, nu sunt de acord cu niciun comentariu anterior, dar,
- sunt de acord cu afirmația că domnul Bunduri este unul dintre cei mai mari epigramiști în viață (pentru mine, în top. 5);
- sunt de acord că replica Iolandei Bob este bună, mai ales dacă nu scrie în mod curent așa ceva;
- sunt de acord că \"fiecare dintre noi mai are căderi\" (deși, aici nu este cazul și chiar dacă ar fi, se spune că după ce ești foarte renumit, îți poți permite să scrii, din când în când, câte o epigramă mai puțin grozavă);
- sunt de acord că epigrama nu ar trebui retrasă, nici vorbă de așa ceva.
Cu deosebit respect, Cornel Rodean

Dragă Alex, nici nu trebuie să fim toți la fel și să scriem la fel; tu ca artist, știi mai bine ca mine că, tocmai această diversitate dă farmec naturii umane, face să se perpetueze specia umană, să se perfecționeze omul ca individ, iar din punct de vedere al diversității creațiilor, ce să mai vorbim!
Ceea ce am postat eu în cele 6 episoade din \"Limba noastră-i o comoară?\" reprezintă o satiră (nu epigrame), iar ceea ce ai postat tu, în opinia mea este un comentariu la această satiră, o replică într-un catren umoristic. De remarcat că acest catren al tău are un tâlc drăguț, dar este mai mult o intenție declarativă, nu are poantă, deci, nu este epigramă. Clasificarea principalelor tipuri de poante în epigramă și tehnica de realizare a poantei, reprezintă un capitol de studiu foarte vast și nu pot să spun acum prea multe, dar în comentariile mele găsești destule explicații în acest sens, dacă te interesează. Remarc de asemenea, că la catrenul tău, limbajul este clar și corect, rima este bună, măsura este foarte bună, iar ritmul este mult mai bun decât la sute (sau mii) de \"epigrame\" postate pe acest site. Practic, ritmul are nevoie doar de o foarte, foarte mică îndreptare la primul vers \"Iacă, eu mă-aventurez\", sau \"Iacă, eu m-aventurez\". Îți recomand, de asemenea, dacă mai scrii astfel de replici, catrene umoristice sau ceva asemănător să folosești toate semnele de ortografie și de punctuație, cu mare atenție.
Curaj, ai talent, te așteptăm și cu alte asemenea scrieri! Dacă este, într-adevăr primul tău catren, meriți felicitări!
Cornel

Dane, câteva reguli și criterii, unanim acceptate, trebuie să existe, oricât s-ar contrazice teoreticienii...
Și apoi, dacă nu sunt aceste criterii de raportare, la ce s-a gândit domnul Pohonțu când a spus că textele tale nu respectă \"alte exigențe\" ale haikuului? Eu, de fapt, asta doream de fapt, să vedem care \"exigențe\" nu sunt respectate în creațiile de mai sus (asta nu pentru a îl contrazice, pentru a-ți lua apărare ție sau pentru a incita cu tot dinadinsul, ci din dorința foarte sinceră, afirmată cinstit, de a mai învăța câte ceva). Dar, dacă citesc bine comentariul tău, asta îl rogi și tu pe distinsul coleg amintit mai sus.
Mulțumesc de sursele de documentare recomandate.
Cornel
P.S. Pentru toți cei interesați! Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), Ediția 2005, schimbă regulile de scriere la foarte, foarte multe cuvinte, față de cum apar ele în DEX, ultima ediție. Deci, de 3 ani, se scrie \"haikuul\", \"haikuuri\", adică fără liniuță (vezi opera citată pag. 349).

Aceluiași, care, în plus, mai este și încrezut:

Le știi pe toate și, distrat,
De toți spui că te doare-n f...,
Dar, în zadar \"te dai rotund\",
Că tu rămâi tot... \"cap pătrat\".

Cornel

Domnule Pohonțu, Dane,
Știu că în poezie nu este totul \"ori alb ori negru\", știu că nu poate fi privit totul din punct de vedere taxonomic, dar, ca unul care am mari așteptări de la acest site, în sensul de a mă ajuta să învăț cât mai multe în domeniul literar, vă propun, vă rog, pe amândoi să faceți pe scurt o analiză, cam în genul următor:
O creație, pentru a fi haiku, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1. De fond (de conținut)
a. să se refere la natură;
b. să surprindă două planuri;
c. cele două planuri să fie în antiteză;
d. să cuprindă o exprimare în cuvinte cât mai simple, dar sugestivă;
e. să nu cuprindă figuri de stil (exprimări metaforice);
f. să nu cuprindă personaje umane... ș.a.m.d.
2. De formă:
a. să aibă 17 silabe;
b. să aibă trei versuri;
c. versurile să fie structurate după schema: 5-7-5;
d. să aibă cezură, plasată între cele două planuri... ș.a.m.d.

Apoi să spuneți:
1. Primul tristih nu este haiku, deoarece încalcă regula 1.a, sau 2.c... ș.a.m.d.;
2. Al doilea este haiku pe deplin... ș.a.m.d.

Bineînțeles, totul doar cu scopuri didactice, numai dacă se poate așa ceva, dacă aveți timp și bunăvoință.
Menționez că am trecut condițiile de mai sus, doar ca exemplu de abordare metodologică, nu pretind că sunt chiar acestea.
Recunosc, de asemenea că am mai încercat să stârnesc o analiză, oarecum asemănătoare, la un text postat recent de domnul Nicolae Tomescu, la care v-aș fi așteptat și pe dumneavoastră...
Cu mulțumiri, Cornel Rodean

Despre \"inventarea de cuvinte\" se poate discuta foarte mult și, tangențial, cred că voi aborda această chestiune și într-un episod al serialului \"Învățăm împreună\", în care mi-am propus să postez câteva note de studiu despre licențele poetice. Din câte am mai studiat, citit și auzit, se pare totuși că, cine nu este de talia unui Arghezi, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu, nu trebuie să se \"aventureze\" prea mult...
Am observat și eu că preocupările pe care le ai în celelalte arte îți influențează poezia, dar nu aș vrea, la rândul meu, să mă \"aventurez\" în prea multe considerații pe această temă. În rest, nu știu ce să mai zic... te mai aștept, atât să postezi, ca să-mi spun părerea, dar și ca cititor al textelor mele, pentru că și eu, la rândul meu, apreciez părerile tale, dar sper să fie sincere, așa cum sunt ale mele.
Cornel

Sorin și-a schimbat poza

Vâzând că, în catrenul tău,
Zici că doar vara-i inspirat,
S-a supărat atât de rău
Că, iute poza și-a schimbat.

Poanta mi se pare bună, dar versul al treilea \"nu sună\" bine nici ca ritm, nici din punct de vedere al corectitudinii limbii, iar \"vara\" este un cuvânt pus doar pentru rimă, care nu are nicio contribuție la poantă sau la înțelegerea temei (din contră, după cum am arătat în catrenul meu, poate duce la \"interpretări\").
Și, vezi că Sorin chiar și-a schimbat poza... dar asta nu înseamnă că trebuie să te superi și tu și să ștergi iar epigrama...
Cornel

Având în vedere faptul că și la revistele rebusistice care apar lunar, după 30 de zile de la publicarea unei probleme, în numărul următor, se publică dezlegările, eu spun că ar fi timpul să ne spuneți și dumneavoastră soluția, bineînțeles, dacă nu ați uitat-o cumva, după atâta timp...
Cornel

Întrebare pentru Laurențiu Ghiță

Știind că ești un om integru,
Eu te somez să îmi răspunzi cinstit:
Dacă-i vedeai că poartă negru
Spuneai că epigrama a murit?

Cornel

Domnule Tomescu,
1. Am citit materialele recomandate de dumneavoastră și altele pe tema respectivă (semnate de Corneliu Traian Atanasiu și de alții), mulțumesc foarte mult pentru recomandare! Nelămurirea mea nu era atât privind acceptarea sau neacceptarea figurilor de stil metaforice în haiku, ci , concret, dacă în textul dumneavoastră, exprimarea \"tăcerea crizantemelor\" poate fi interpretată ca metaforică, sau nu, pentru că este discutabilă problema.
2. Părerea mea este că măsurile dumneavoastră \"de precauție\" (cum că de fapt nu vreți să scrieți \"chiar\" haiku) nu au niciun rost, din două motive simple: cititorul, când vede trei versuri sub forma \"5-7-5\", oricum vrea să citească (și crede că citește) haiku, iar pe de altă parte, se vede ușor că dumneavoastră respectați regulile haikuului mai bine decât alții care spun căm scriu haikuuri (nu neaparat de pe acest site, că citesc așa zise \"haikuuri\" și în diferite reviste și cărți). De asemenea, din câte știu eu, de regulă, forma unei poezii are rolul de a atenționa pe cititor; astfel, chiar dacă la o poezie nu se pune în titlu sau în subtitlu \"sonet\" sau rondel\", dacă ea este scrisă în forma fixă cerută de acestea, atunci trebuiesc respectate și celelalte cerințe, altfel nu avea rost \"să se împrumute forma\" respectivă.
3. Vă mulțumesc pentru aprecierile la adresa activității mele.
Cu cele mai alese gânduri,
Cornel

Am mai spus-o, am ceva probleme cu afișarea paginii atunci când comentez și din această cauză nu am văzut, înainte de a trimite, două greșeli \"figurilir\" (în loc de \"figurilor\") și \"ecelași\" în loc de \"același\". Scuze, tuturor celor care au citit! Și, dacă tot am revenit, vă rog, nu mă uitați când luați de la tipar drumurile dumneavoastră spre necunoscut...
Cornel Rodean

Domnule Tomescu,
Vă mărturisesc faptul că și datorită dumneavoastră am început să citesc tot mai multe haikuuri și alte micropoeme de acest fel, care îmi plac tot mai mult. Și, pentru că nu pot trece așa ușor pe lângă ceea ce îmi place, am și citit ceva teorie și mai multe opinii despre un asemenea gen de creație.
De la început vă spun că față de textul de mai sus am câteva convingeri, dar și câteva nelămuriri.
Pe de o parte, e clar, poemul dumneavoastră mi-a plăcut foarte mult. De asemenea este pentru mine foarte clar că respectă condiția esențială de fond, aceea de a prezenta două planuri, în antiteză. Mie, poemul acesta îmi sugerează , chiar două rânduri de antiteze (între tăcere și toamnă și între alb și toamnă). De asemenea, este indiscutabilă forma, cu măsura tip și cu cezura plasată între cele două planuri.
Pe de altă parte, la capitolul nelămuriri, nu îmi este clară problema figurilir de stil, a exprimării metaforice, în condițiile în care, dacă am înțeles bine, acestea nu prea sunt permise și trebuiesc înlocuite cu un limbaj cât mai simplu, dar în același timp sugestiv. În acest sens s-ar putea spune că \"tăcerea crizantemelor\" este o exprimare metaforică? Eu zic că da, și apropo, varianta lui Doruleț (\"tăcere între crizanteme\") atunci este mai potrivită. Am înțeles bine? V-aș ruga și pe dumneavoastră și pe alții să mă lămuriți cu această chestiune a acceptării sau neacceptării figurilor de stil în haiku.
Oricum, în opinia mea este un micropoem foarte frumos, indiferent de rigorile uzuale în domeniu.
Cu ecelași respect,
Cornel Rodean

Ioane, recunosc faptul că, deși credeam că am citit tot regulamentul (acum mă îndoiesc), paragraful acela cu marcarea nejustificată nu l-am reținut și nici nu m-am gândit la o asemenea interpretare, ca cea la care se referă Dan. Mă gândeam că, decât să ai necazuri, mai bine să fii chiar exagerat de precaut, dar se pare că m-am înșelat. Mulțumesc pentru lămuriri lui Dan Norea și distinsei Nica Mădălina și îmi cer scuze tuturor, dacă v-am dat de lucru în plus.
Cornel Rodean

Alex, pentru că m-ai rugat, las aici un comentariu despre textele pe care le-am citit în pagina ta, cu precizarea că eu nu scriu așa ceva și nici ca cititor și \"comentator\" nu am o experiență deosebită în domeniu:
- îmi place că ai curaj și scrii ceva deosebit, chiar cu riscul de a nu fi înțeles de toți cititorii;
- îmi place ideea de a inventa cuvinte; de exemplu, ai folosit cuvântul \"jivin\" ca adjectiv (În \"Malaxorul...\"), care se potrivește foarte bine contextului și \"sună\" bine; aș risca și aș zice că este o licență poetică inspirată (în schimb, ai inventat cuvântul \"a burti\" in \"Cadou...\", care nici nu-mi sună poetic și pe care nici nu l-am înțeles);
- îmi place că deși scrii versuri albe, poemele tale au totuși un ritm interior, care adaugă calitate versurilor; dacă acest ritm este imprimat cu intenție, sau dacă izvorăște de la sine, nu are importanță, oricum meriți felicitări pentru asta;
- mi se pare totuși că scrierile tale sunt prea ermetice, exceptând pe primul și pe ultimul poem;
- este bine să-ți faci un obicei de a avea dicționarele lângă tine când scrii (pluralul de la malaxor este malaxoare, nu malaxori, de la ghem, în sens de ață este gheme, nu ghemuri ca la tenis);
- privind ortografia, ori nu folosești niciun semn de ortografie și de punctuație, ori le folosești pe toate cu atenție;
- și ar mai fi ceva, ca primă impresie: \"Gambitul zeilor\", nu știu de ce, dar nu-mi sună a poezie, pare altceva...
Atât deocamdată, te mai caut, dar ar fi bine să-și spună părerea și persoane care scriu și comentează curent în stilul tău.
Cu prietenie, Cornel Rodean

Bună epigrama, în opinia mea, dar cred că ar trebui să o clasifici ca fiind cu un conținut vulgar, mai ales că s-ar putea să urmeze și comentarii puțin mai \"deocheate\", (deși, în principiu, eu nu aș fi de acord, pe acest site, cu cuvinte prea \"explicite\" din zona sexualității, ci doar cu aluzii).
Apropo de opiniile de mai sus...

Atenționare
(în amfibrah)

Ioane, la poante ești \"mare\",
Convingerea mea \"s-a-ntărit\",
Da-i \"groasă problema\" în care
Ne scrii de \"balonul vopsit\".

Cornel

Pardon, pardon!
Am încurcat \"Elenele\"! Mi-am dat seama chiar în momentul trimiterii comentariului. Mă gândeam la cealaltă Elenă celebră, din același partid, cu același \"tătic\".
Cer scuze tuturor,
Cornel Rodean

Și totuși, la mulți \"a căzut cu tronc\", deși...

Fiindcă nu-i prea tace clanța,
Nu-i înghițită-n teritoriu,
Și-n filială la Constanța,
Ea a căzut în derizoriu.

Cu respect, Cornel Rodean

Domnule S.I.Păcală, dacă un agonist cu experiență, ca dumneavoastră spune că aceste texte sunt utile, atunci chiar că nu îmi pare rău de efortul depus. Totuși, să păstrăm măsura, sunt doar niște simple note de studiu ale unui începător, scrise mai ales pentru începători ca mine (cuvintele dumneavoastră din partea a doua a comentariului, chiar mă intimidează...)!
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!
Cornel Rodean