Rodean Stefan-Cornel

Deoarece a trecut doar de o zi de când am postat un articol pe acest site, la "Personale" și nu aș vrea să se înțeleagă cumva că acum contrazic câtuși de puțin spiritul acelui text, încerc să nu fiu prea dur în observațiile următoare, să nu jignesc, dar să spun lucrurilor pe nume.
Inițial am vrut să postez o replică, apropo de "budă" (cuvânt citat din catrenul postat de Ion Ruse) și de cum mi se pare mie umorul din catrenul respectiv, dar m-am gândit că astfel nu fac altceva decât să mă înscriu în jocul vostru, pe care nu îl înțeleg, chiar dacă este sfârșit de vară, chiar dacă a fost cam pauză la capitolul epigramă pe site, chiar dacă se vrea și ceva mai ușor...
Și totuși... chiar așa? Catrenul postat mie mi se pare foarte "ușurel", "subțire"; poantele cu "pișite" și "cac" se purtau la școala generală, în primele clase de studiu al limbii ruse, iar acum ele stau la loc de cinste pe prima pagină a unui site literar care are secțiune de epigramă (editor specializat pentru această secțiune nu se înșelege dacă mai are, sau nu)?!
Cam atât!
Cornel, dezamăgit

Spre deosebire de alți concurenți, care la diferite întreceri epigramatice trimit catrene laudative (cu iz de madrigal) la adresa organizatorilor sau a localităților care găzduiesc evenimentele respective, de data aceasta avem de-a face cu o situație exact contrară.
Pe de altă parte, deși toate epigramele de mai sus au un "tâlc" nu cred că toți cititorii de pe Agonia (nici măcart epigramiștii) le vor descifra.
Pe scurt, câteva observații:
- la catrenul de motto nu cred că merge (lingvistic) inversiunea "Woman Pretty" în loc de "Pretty Woman".
- la "Un festival atipic", ironia la adresa "prințesei" și a "reginei" este cam greu de înțeles pentru cei mai mulți cititori (eu m-am prins); în plus, nici eu nu am înțeles rima "festival-zlătari", deși ceva ar trebuie să fie... iar măsura versurilor este, totuși, cam mare (o spun eu, care am scris destul de multe catrene cu versuri de 10-11 silabe, dar la 12-13, cum este mai sus, sună, în mod evident, mai rău);
- la "Unui Casanova", iar e o poantă mai "absconsă" (eu o bănuiesc doar); și, parcă se spune "matol" nu "mațol";
- la "Avatar", poanta este clară, cu ceva accente de pamflet și cu un calambur final, dar... prea dură în opinia mea;
- la "Casanova versus...", îndemnul nu prea are tentă epigramatică, pare destul de simplu și direct; și apoi, eu nu aș fi folosit nicicum rima "nicicum-cum" (este vorba, practic de același cuvânt "cum" la care în primul vers i s-a mai pus în față "nici"); ar mai fi o ușoară aritmie la "să-nveți";
- la "Sugestie", tot o ironie mai greu de sesizat (eu m-am prins și aici);
- ultima, de altfel destul de bine construită, cred că a fost pusă pentru a ajunge la numărul cerut de regulament (pe de o parte, este de mirare caracterul ei aparent neutru, față de celelalte cu adresă foarte precisă, iar pe de alta are o poantă cam bătătorită).
Una peste alta, unii ar spune că sunt drăguțele, alții că sunt slabe, alții că lovesc la fix și combat bine, de, chestii de gust, funcție și de relațiile cu "casa regală" și cu "ursul"...
Eu mă consider total independent și am cam spus tot ce aveam de spus.
Sănătate și succes în continuare!
Cornel

concurs între proști -
președinte de juriu
regina nopții

Dane, bine te-am regăsit!
Cornel

Sincer să fiu, acum, după ajustări, mie mi se pare bună epigrama, iar faptul că este la Atelier nu este o tragedie; ar putea să fie și scoasă din Atelier, deși dacă de la postare trec câteva zile, vizibilitatea ei este scăzută.
Referitor la ștergerea celeilalte, în opinia mea, nu a fost o soluție bună, din următoarele motive:
- poate da impresia editorilor și celorlalți epigramiști că ești prea orgolios;
- îi văduvești pe alți epigramiști de citirea comentariilor făcute la epigrama respectivă, știindu-se că mulți învață și din discuțiile la alte epigrame;
- nu este exclus ca nici celor care au lăsat comentarii să nu le prea convină faptul că efortul lor, de a intra pe pagina ta, de a citi și analiza atent, de a-și face o părere, de a scrie un comentariu să fie șters cu o simplă apăsare de buton ("ștergere" doar ca vizibilitate, deoarece se presupune că ceva-ceva a rămas pentru autor).
Bineînțeles, este doar opinia mea.
Cornel

Ioane, acum, datorită intervenției oportune a lui Calimero (bine ai revenit!!!) înțeleg și eu ce ai vrut să spui!
De fapt, ai vrut să spui așa:
"Eu pe toate damele le văd frumoase" (în care "văd" are sensul de apreciere). Dar ai spus cu totul altceva ("Văd toate damele frumoase", în care "văd" are sensul propriu, ca atunci când te uiți pe stradă și vezi damele frumoase trecând prin fața ta; dar pe cele urâte de ce nu le vezi?). Se năștea astfel confuzia: dacă vezi, atunci de ce vrei să-ți recapeți vederea?
Cel puțin am "satisfacția" că nici alții nu au înțeles primul vers.
Oricum, ideea poantei nu e rea.
Cornel

Dacă ar fi să glumesc, ca Nelu Gârda, aș propune, apropo de alte simțuri. "Miros femeile frumoase", sau "Eu pipăi damele frumoase".
Dacă vorbim serios, ar merge, în opinia mea: "Visez, ades, femei frumoase".
Cornel

Vezi că lipsește ceva la versul al treilea (probabil un "mă").
Nu înțeleg ce caută "marea" în titlu (dacă ai vrut să faci trimitere la "Bătrânul și marea", tot nu înțeleg).
Apoi, din catren rezultă că este vorba de un bătrân care nu mai are "pretenții deosebite de la femei"; dar "bunic" din titlu nu este similar cu "bătrân neputincios", cunoscându-se faptul că există și bunici tineri cu vârsta de patruzeci și ceva de ani.
Oricum, catrenul nu mi se pare grozav...
Hai noroc și sănătate!
Cornel

Mie mi se pare interesantă poanta.
Exploatarea dublului sens al cuvântului "dascăl" (de cadru didactic și de cântăreț în biserică) este bine realizată, cu atât mai mult cu cât, în plus, acest joc de cuvinte are și un tâlc, cu acoperire în realitate, el făcând aluzie la faptul că în această perioadă calitatea de cadru didactic este inferioară acelei de preot.
În opinia mea, problema este că, în versul al treilea, “cu toți” nu prea este corect (când vrei să exprimi unanimitatea unei dorințe ori spui, “toți”, așa cum este preferabil, ori “cu toții”). În această situație, dacă la versul al treilea adăugăm un "i" se cam încurcă ritmul, iar dacă se schimbă cu totul și se spune "Toți îl vor retrogradat", trebuie schimbat și versul doi și se renunță și la rima "impas că-l" (care este și ea interesantă).
Nu-i ușor...
Cornel

Două chestiuni, de principiu:
1. Atâta vreme cât Vali nu a fost aleasă ca editor de întreaga comunitate, ea nu este obligată să dea explicații publice, așa cum cere - mai în glumă, mai în serios - Nelu Gârda); probabil le va da colegiului de redacție al site-ului, cu care a discutat atunci când a acceptat această dificilă misiune.
2. Autoevaluarea că nu ar fi reușit să fie un editor bun, sau că nu este dorită nu cred că are nici cele mai elementare fundamente științifice de natură statistică; păi ce, s-a făcut vreun "referendum" printre epigramiști, s-au testat opiniile noastre, s-au făcut alte investigații sociologice, ca să tragă asemenea concluzii?
Cornel

În opinia mea, nivelul epigramei pe site ar mai crește
- dacă în loc de comentarii politice și alte discuții pe teme istorice, filozofice, sociologice, psihologice, religioase etc., s-ar analiza epigramele postate;
- dacă în loc de comentarii scrise sub formă de 4 rânduri care sună din coadă (dar care nu spun nimic, deși s-ar vrea replici epigramatice) s-ar emite niște judecăți de valoare asupra epigramelor postate;
- dacă am asculta mai atent opiniile celorlalți și nu am avea pretenția că întotdeauna noi avem dreptate;
- dacă s-ar manifesta mai multă autocenzură în ce postăm;
- dacă am fi mai mult preocupați pentru studiul limbii române, al prozodiei, al teoriei epigramei;
- dacă unii dintre noi, epigramiști valoroși, ar fi mai puțin orgolioși, mai puțin egoiști și mai mult preocupați de problemele breslei.
Și, bineînțeles, încă vreo câteva sute de "dacă"...
Referitor la textul postat, probabil din cauza grabei, autorul a tastat greșit în două locuri ("ploaia de stele... nu fac", în loc de "nu face" și "nici un" în loc de "niciun").
În rest... numai bine tuturor!
Cornel

Vali,
Am citit explicațiile, în opinia mea nu ajută la NIMIC! În plus față de primele mele întrebări, mă mai întreb:
În fond care era DILEMA pilotului? Întreb, deoarece, după cum este construit catrenul, acest cuvânt de la sfârșitul versului doi ar trebui să aibă rol important în pregătirea poantei (dacă nu cumva a fost "parașutat" doar pentru rimă).
De data aceasta nu înțeleg altceva: de ce comentariile tale la această epigramă sunt trecute la OffTopic?
În timp ce atâtea și atâtea discuții, în care se face politică în loc de literatură, sunt lăsate la vedere, un comentariu foarte important și strict la obiect despre o epigramă este trecut la OffTopic; nu știu ce să mai cred...
Cornel

Știu că este riscant să spui că nu te-ai prins de poanta unei epigrame, deoarece s-ar putea ca ceilalți să-și facă o părere nu prea bună despre calitățile tale de cititor și evaluator de epigrame.
Eu risc și afirm cu tărie și fără nicio jenă:
Îmi pare rău, dar nu înțeleg NIMIC din povestea de mai sus!
Ce atestare, ce unchi, ce pensie, ce zbor din schemă, care este legătura dintre aceste cuvinte?!?!
Trecerea de la sensul propriu a verbului "a zbura", la cel figurat din expresia "a zbura din schemă" mi se pare total suspendată în aer, ca să rămân la tema propusă de autor.
Aș prefera ca înainte de explicațiile autorului (nici nu țin să-mi dea explicații), un alt epigramist să-mi spună doar atât: că tot ce se scrie în cele patru versuri are sens, că poanta este foarte bună, dar că nu am înțeles-o eu. În această situație, voi mai analiza, deși... slabe speranțe!
Ioane, sper că nu te superi, dar dacă nici eu nu sunt sincer cu tine, atunci la ce mai sunt buni prietenii?
Cornel

Referitor la acel "s-au", dacă citiți atent comentariul în care apare, și dacă spuneți că știți bine cine este S.C.Rodean, atunci aveți două variante:
- o considerați o glumă, apropo de faptul că Dan a scris "ne-așteptată" (cu cratimă, adică greșit, în opinia mea) și ca atare exprimându-mi nedumerirea l-am întrebat scriind "s-au" (cu cratimă) în loc de sau;
- dacă nu pare o glumă, sau gluma este nereușită, atunci considerați-o o scăpare (cum spune Vali) sau o greșeală (cum spune Tataia).
Oricum, mulțumesc pentru că citiți atent.
Cornel

Daniela,
Mă mir că nu înțelegi! În opinia mea, la catrenul tău nu mai era nevoie de niciun cuvânt, înafara titlului și a celor patru versuri. Cele 27 de cuvinte de după titlu erau, după cum bine ți-a mai sugerat cineva, în plus.
La catrenul lui Dan era nevoie de atâtea cuvinte cât să se înțeleagă la ce face referire. Astfel că, în cazul de față explicațiile lui, sunt binevenite.
Cornel

Foarte frumos tot ce am văzut mai sus!
Sunt convins că ceea ce voi citi între coperți va fi și mai frumos! Felicitări Ioane, din toată inima! Mulțumim Vali pentru prezentarea foarte inspirată!
O stea pentru amândoi!
Cornel

Scuze, pentru numele stâlcit în titlul comentariul anterior.
Cornel

Daniela,
Acesta este un exemplu în care explicațiile de dinaintea catrenului au rost, fără ele, epigrama nu s-ar înțelege. Dar, atenție! Aceste explicații conțin doar informații brute, neprelucrate, fără considerații personale, fără "accente eseistice".
La catrenul tău, cel cu Nenea Iancu, totul era în titlu și în catren, nu mai era nevoie de nicio explicație.
Dane,
Catrenul tău este drăguț și oportun, exploatând înțelesul peiorativ al cuvântului "turiști". Nu prea m-am prins de ce ai scris "neașteptată" din titlu cu liniuță; s-au este o simplă scăpare?
Numai bine!
Cornel

Intervin și eu, asupra unui singur aspect, convins fiind că am dreptate, în speranța că se va ține cont (am mai menționat această problemă, cu alte prilejuri, dar din păcate, fără succes).
Daniela, epigrama nu trebuie să aibă în structura ei o parte de proză. Una din caracteristicile esențiale care definesc acest tip de creație este faptul că proporțiile ei sunt reduse, că exprimarea este scurtă și concisă, iar la tine explicațiile au 27 de cuvinte (mai multe decât cuprind întreg catrenul). Dacă nu mă crezi nici pe mine și nici pe Dan Norea, te rog mai întreabă și pe alții. De fapt prin explicațiile tale STRICI TOTUL.
Nu mai comentez alte aspecte ale catrenului.
Numai bine!
Cornel

Dan T, întorsătura din ultimul vers este frumoasă și convinge, pe oricine se pricepe cât de cât, că ai deprins definitiv meșteșugul alcătuirii poantei în epigramă; felicitări!
Adică primele trei versuri ne duc cu gândul la dragostea pasională față de o persoană, iar în ultimul vers aflăm că, de fapt era vorba despre dragostea de băutură. Da, dar în această situație versul al doilea cam strică pregătirea poantei, sau chiar devoalează ceva, ne poate da de înțeles, mai devreme decât ar trebui că nu chiar totul este în ordine. O femeie când trage concluzia că bărbatul o iubește fără măsură (că asta vor să sugereze primele trei versuri) nu este "sărmană", dimpotrivă. În concluzie, eu l-aș schimba, menținînd neapărat finalul cu "damigeana" (sau "damigeană", ca să fie mai multe variante de rimă).
Succes!
Cornel

Interesantă (nu chiar grozavă) poanta cu dublul înțeles de la "ascultăm", interesante și încercările ulterioare de a ajusta ritmul. În opinia mea, însă, pentru a nu se pierde poanta, este foarte important să rămână în primul vers "muncim" și în ultimul vers "ascultăm"; din acest punct de vedere, variantele intitulate "Poate" și "Revin cu un amfibrah...", chiar dacă sună mai bine, se îndepărtează de poanta inițială, îi reduc din intensitate; nu pot însă să nu recunosc și să nu apreciez progresele extraordinare făcute de Dan Prundoiu, precum și activitatea sa neobostă pe site.
Revenind la catren, eu zic să-l mai lăsăm pe domnul Miro să caute varianta optimă.
Cornel