Poezie
pelin 9
1 min lectură·
Mediu
Ochii imenși ai bufniței
precum două grote săpate
spre izvorul de foc al infernului
mă urmăreau mereu, ratăcind,
căutându-mi drumul spre inima morții.
Precum două stele proaspăt născute
din seva încinsă a răzbunării și urii
doi ochi de bufniță eliberată de ou
îmi sapă în inimă o tânără peșteră
în care înnopta-va fierbintele cântec al sângelui.
Și umbra mi se va desprinde de corp
Și corpul mi se va desprinde de suflet
Și sufletul se va desprinde de sol
Și din sol voi renaste mereu si mereu
Până ce umbra nu îmi va mai înnegri corpul,
Până ce corpul nu îmi va mai umbri sufletul.
012.302
0
esti norocos sa posezi asemenea abilitati de feliere :)
limba hipotalamusului meu vrea sa descopere gustul pelinului