trăim în visul unui e-mail
jucăm ruleta rusească
pe țeavă cu întrebări amânate
țesem artistic
cu fir de păianjen
un previzibil preludiu
al suferinței
în acest oraș de hârtie
unde-am
învăț chat language și mănânc langues de chat
cu toate că dragostea asta are pierderi pe rețea
văzând aceste slove
scurgându-se în canalul #love
zâmbesc cu două puncte cratimă
Lucrurile stau cam așa:
te visezi noaptea deturnând tramvaie
doborând foișorul pazei din coastă
ziua fumezi și bei zațul cafelei de ieri
lăsând să ți se suie șinele pe spinare
cu speranța că și
față în față cu un curaj imaginar
spate în spate cu lașități neasumate
mă prefac că înot prin metaforă
râvnind la adâncul genunchilor tăi
mi-e frică să tai
cordonul ombilical
care mă ține
\"adu-ți aminte de cei ce-i îngropară pe atâția alții/ sfârșind prin a fi ei îngropați și învață/ să disprețuiești moartea\"
A.E.Baconsky, 4 martie 1977
Aceste clipe vor fi spuse cumva
cândva,
Cineva trebuie să scrie, odată și-odată,
și istoria victoriilor imposibile,
povestea răstigniților și decapitaților,
a daților la lei și-a arșilor de vii,
romanul nebunilor de viață,
monografia
Prin arterele orașului
curge sângele meu netransfuzat.
Prea puțini agenți la intersecții
pentru năvala globulelor cuprinse
de nebunia împreunării.
Prea puțină lumină
în orbitele goale
ale
Azi este o zi bună pentru destinul dumneavoastră. Nu pierdeți ocazia, îmbrăcați-l în haine la modă, scoateți-l la plimbare, prezentați-l prietenilor, introduceți-l în societate, dar mai ales nu-l
Să cazi într-o noapte murdară de toamnă
de la ultimul etaj al blocului tău de gheață
să-ți sfărâmi coloana vertebrală
de oasele frunzelor ucise
să simți în loc de măduvă
cum se strecoară
Și totuși
bolnav de toate leucemiile tristeții
alergând prin spitale cu acele-n venă
și medicul amabil
cu zâmbetul lui mirosind a plastic
și totuși mi se deschide gura ca la
RC