Poezie
Următorul
1 min lectură·
Mediu
Lângă tine lumea e mică
și coerentă.
Nu mai văd
că zăpezile miros a lup înghețat
și uneori chiar cred
în convertirea orgoliului
și fricii din secundă
la seninătatea risipitoare
a creșterii unui copac
în care m-am îngropat
până la sămânță.
Așa, pe nesimțite,
vei fi din ce în ce mai mare.
Eu mă voi face puțin
din ce în ce mai grăbit
până când
tălpile subțiri
o să-mi încapă în ghetele tale
de la un an
pregătite de multă vreme
pentru nunta de lut.
024059
0
la seninătatea risipitoare
a creșterii unui copac
în care m-am îngropat
până la sămânță. \"
Versurile acestea te pun la adapost.Ai un stil original in a-ti scrie ideile.Observ o revenire, aproape obsesiva in poeziile tale a unei teme specifice ; aceea a crearii creatorului de catre opera creata ,a inversarii planului perceptiv in sensul unei \"impertinente a materiei\"(asa cum o enunti in poezia cu acelasi nume).Incerci sa surprinzi nu atat starea, cat mecanismele amorfice care o formeaza, nu atat \"vederea\" cat \"perceptia\".
Iti doresc multa inspiratie si succes in continuare.
Numai bine!
Atman:)