Poezie
La țărmul mării
acrostih
1 min lectură·
Mediu
Când umbra nopții se așterne
Un tainic dor te-aduce-n gând;
Din raze dulci ce luna-și cerne
Răsare chipu-ți surâzând.
Adesea raza ei măiastră
Grăbește sufletu-mi vrăjit
Spre țărmul plin cu urma noastră,
Care de-abia a ațipit.
Un vânt ușor chipu-ți destramă,
Mărunte valuri cresc gemând,
Pe brațul mării ce-l întoarnă
E chipul tău pe țărm urcând.
Izvor c-o lacrimă de sânge
Mănunchi de zori udat despică,
Iar sufletul de dor imi plânge
Hrănit de-o sărutare mică.
A noastră dulce sărutare
E dusă-n zbor de-un pescăruș...
Luna revarsa iar din zare
Alai de raze jucauș.
012.788
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Remus Tudor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Remus Tudor. “La țărmul mării.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/remus-tudor/poezie/85095/la-tarmul-mariiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Pentru unii dintre noi clipele petrecute acolo ne-au adus ceva drag sufletului,ceva ce va ramane mereu acolo...