Poezie

Domnișoară, de-ai lipsi

Cântec după Es si tu n\'existais pas al lui Joe Dassin

1 min lectură·27 iulie 2007

Mediu

Domnișoară, de-ai lipsi,

Oare pentru ce-aș trăi?

M-aș trezi un hoinar pe pământ,

Nici cu-avânt și nici înfrânt-

Ieri și mâine-n astă zi.

Ștearsă urma ta de-ar fi,

O iubire-aș născoci:

Aș picta ale zilei culori,

Rupt de soare și de nori,

Ele lipsa ta ar ști.

Inima-mi de n-ai robi,

Pentru cine ar vorbi?

Ezitând, ar lăsa lângă ea

Trecătoare și-ar tăcea,

Resemnat\' ar amuți.

Existența-mi, de-ai lipsi,

S-ar schimba cât ai clipi:

Ca o frunză în galben veșmânt,

Undeva dusă de vânt;

Astfel eu m-aș risipi.

Norocirea-mi, de-ai lipsi,

Cum de aș putea găsi?

Aș putea să mă fac într-alt eu,

Cert aș fi un fals mereu,

Unul, eu, n-aș reuși.

Domnișoară, de-ai lipsi,

Rătăcind cred c-aș găsi

Al creării-ți temei, al meu cost,

Germene-al iubirii-mi, rost.

002.610

Remus Tudor. “Domnișoară, de-ai lipsi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/remus-tudor/poezie/1737809/domnisoara-de-ai-lipsi

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.