Ajutati-ma sa-mi aleg religia!

Anno aetatis suae XXXIII. Varsta ce vine inca nu mi-o cunosc, dar acum aproximez cateva cuvinte calugarite de ganduri: care-i cauza ultima a omului? Trebuie sa upanisam? Daca e asa, atunci imi ramane sa strig: “Gange, curate-ma de prihana!” Nu va fi bine, pentru ca icoana ortodoxa din interiorul meu ma cearta, iar Zidul Plangerii nu-mi va fi un nou ecou al pietrei. Un amalgam de religii e in interiorul meu! Aceasta cauza a mea nu stiu daca este prin budhism, crestinism, iudaism etc. Cred ca natura este oranduita de toti zeii laolalta. Un sunet intra in altul si ramane in durata sa relevand ca ni se pune la dispozitie un timp de trait in alte lumi. Dar care este Calea? Iubesc asa de mult viata, incat imi devine insuportabila alegerea oricarei religii. Femeile sunt acuzate ca plang oricand doresc, dar eu nu pot sa plang. Si daca as putea, ar fi fara rost. O femeie e facuta anume pentru simtamantul in care e mai frumoasa, adica in momentul de suferinta. In frumusetea femeii e soarta ei, credinta ei se bazeaza pe durere. Si cu toate acestea, fiecare femeie are religia ei. Dar soarta barbatului oare in ce consta? Ca orice barbat vine un timp in care uiti calendarele, ceasul si steaua polara. Cere-mi ce vrei, ingere, dar nu desconsidera totusi barbatul, el are incaperi inchise pentru ochiul cosmic superficial! Imi analizez slabiciunile, si vreau sa le dau alt nume. Iar numele lor le veti gasi pe “ambalaje plutinde”. Daca aveti un drum pe mare, veti intalni corabii tot mai rare si multe ambalaje…E un genocid pentru fantezie! Salvarea e totusi numai in noi. Devenind adevarat crestini putem sa-i ajutam si pe altii; cineva intotdeauna asteapta la usa pe care-i bine sa n-o incuiem. Vine un timp in toate cand trebuie sa pui punct, pentru om vine implacabila zi cand trebuie sa rosteasca raspunsul unei mari optiuni: care ti-e religia? Indiferent ce alegi, cararile vietii ti se deschid, dar unora o alegere proasta le naruie intreaga existenta. Sunt multi orbi, dar cati dintre ei au orbit de lumina? O, lume piezisa, ce fara de rost e neantul celor fara de religie! Eternitate, umple-te de mine, intampla-te! Singurul lucru de care suntem siguri este ca drumul spre Creator e prin Eu. Si nu mai e nimic altceva de talmacit, caci religia si eul sunt totul.