Inconștiența și conștiența 3,4

Conștiența este sediul supraconștientului, care o maximizează și în contact cu subconștientul îl proiectează pe tărâmul oniricului. Conștiența amplifică luciditatea, care urcă realismul înspre paroxism și extrem, căci conștiența manifestă idiosincrazii la erori, gafe, aberații și elucubrații, care-și găsesc sălaș în spațiile inconștienței, nesuportând intensitățile luminii adevărurilor asimilate de conștiență. Omul cu conștiență de anvergură, este un om cu dreptate maximă. O conștiență maximă s-a epurat complet de nedreptatea rezonând la neadevăruri, iar viziunea născută de o conștiență maximă, are caracteristicile și calitățile clarviziunii, ce sondează transcendentul, pentru a extrage din el misterele și miracolele. Omul cu conștiență maximă este un iluminat, care are puterea taumaturgică de a schimba în bine destinele echivoce ale oamenilor.