Spiritul 2

Spiritul lumii comunică la nivel esoteric cu spiritul Universului, care este spiritul lui Dumnezeu, și fiindcă acesta trebuie să aibă un corp din materia tuturor stelelor, corpul lui nu poate fi infinit, ci doar un infinit limitat, iar vârsta lui cuprinde o veșnicie limitată. În primordial, omul era în totalitate divin, însă cu primul păcat și până azi, când este invadat de vicii și tare, materia sa s-a alterat continuu, în beneficiul spiritualului, care a evoluat, astfel că în prezent omul mai deține câteva reminiscențe divine, cele mai multe făcând parte din spirit, căci spiritul validează ca fiind oportune sau inoportune traiectoriile destinelor, care nu sunt prestabilite, predeterminate, ci au sinuozități, bucle sinusoidale. Fiindcă spiritul caută, la scară minusculă, să-l imite pe Dumnezeu, care are răspuns pentru oricare întrebări, de orice natură ar fi ele, să întrebăm spiritul, atunci când suntem frământați, debusolați și deprimați, căci acesta ne va oferi soluții viabile. Omul e o formulă organică complexă și alambicată, care cuprinde în desfășurarea ei sufletul, sinele și gândurile, își creează vectori verticali înspre cer pentru a anihila gravitația apăsătoare, și spiritul e cel mai important vector, căci el este cel ce creează axa existențială verticală, iar în jurul ei urcă o spirală a unui infinit limitat, cu omul pe primele nivele ale spiralei, și într-un timp având similitudini cu veșnicia limitată omul își va dilua materia până la 0, și-și va crește spiritualul până va deveni Dumnezeu. Omul, considerat ca dualitate materie-spirit, este o fracție ce are la numitor nefiindul concretizat în 0, iar la numărător finitudinea sa, astfel că rezultatul împărțirii tinde către + infinit, și cea mai sigură metodă de a circula prin infinitul limitat o oferă spiritul pe care-l proiectăm în cosmos, de unde se încarcă cu substanțe siderale. Viața privită prin prisma spiritului epurat de teluric și materie, reflectă dorința omului de a fi atotcuprinzător și atotcunoscător, ca și Creatorul. Libertatea decentă rămâne în om, iar ceea ce dă pe dinafară este legat de coerciții, și în spirit se află esențele libertății și ale adevărului, căci o libertate fără adevăr duce la anarhie și haos.