Poezie
cătră streinul mieros întunerec
1 min lectură·
Mediu
în odaie, cuconița abia mai suflă în strânsoarea nopții
un om oacheș se chinuie să vază prin pâcla împuțită
și trece pragul temător, cu gânduri bătrâne
crucile pre rând, una câte una, se culcă pe marginea patului
duhul unei mângâieri plutește în carne, dorind miiarea iadului
iaste țesută în ei plăcerea
iar la fereastră o cioară albă își desface aripile
003
0