La Lourdes

Ramona mi-au placut versurile tale mai mult decat pot sa exprim in cuvinte ,se simt oarecum printre \"riduri\" si au aceeasi atingere ca a \"meduzelor\".Am tinut sa las un semn de apreciere.
Marian

Am vazut ca poezia este dedicata, si m-am gandit- sa intru sau nu intru(?) cu un comm care, nu este altceva decat o referinta pentru o editie critica, in care sper sa regasesc si acesta poezie dupa ce o vei mai revvedea un pic.
Imi place foarte, foarte mult finalul, dar corpul, chiar daca are imagini remarcabile, este perfectibil.
Pana ce vei lua o decizie, referitoare la poezie, profit de ocazie si anunt ca in data de 11 feb, i-a aparut prim data Fecioara Maria, sfintei Bernadeta.
Pentru cei care vor sa-si amintesca ceea ce spunea Heine: „Nemurirea sufletului-descoperire mai importanta decat aceea a prafului de pusca”, m-am pilmbat un pic pe Google, si am deschis, cu ajutorul lui Aristide Buhoiu, Cutia Pandorei.
Cu ceva timp in urma, exact in ziua cand Papa Ioan Paul al II-lea se ducea la Lourdes, in Franta, Dumitru Constantin a prezentat o lucrarea mai putin cunoscuta a marelui nostru neurolog Gh. Marinescu, in care eminentul om de stiinta, depasind prejudecatile, se ocupa de miracolele de la Lourdess si de la Maglavit. Tanara Bernadeta - la poalele muntilor Pirine - Petrache Lupu, intr-un luminis de langa Calafat, ca si copiii care vazusera imaginea Divinitatii la Fatima, in Portugalia, au fost multa vreme priviti cu neincredere, revelatia lor fiind taxata ca rezultat al unei rataciri de domeniul psihiatriei. Dar iata ca viata a confirmat miracolele. La Fatima, copiii au comunicat lumii secrete ce aveau sa se confirme peste ani, la Lourdess, mii de pelerini au venit in carje sau in carucioare de invalizi, si au plecat aruncand bastoanele, vindecati miraculos. Cat despre Petrache Lupu, se afla de abia acum doua lucruri incredibile, dar absolut adevarate.
(sursa: www.aristidebuhoiu.ro/cutia.html)
Ramona,
Ce inseamna \"peteaua\"? din versurile:
Scoate,
din cămașa ta din cui,
peteaua
flautul
și buzele moi.
Lipește trupul subțiat blajin
de mine
să ne sfințim
cetatea
cu apa de la Lourdes.
Si daca tot m-am apucat de comentat, hai sa-ti spun ce am vazut eu in versurile de mai sus: Un cioban! Iar pe pagina ta, remarc o filiera pe linie de fluier si o continuare \"dionistica\" a baladelor. Sa fie de vina cetatea Brasovului, sau exista altceva
Adună bob cu bob
înstelările
și fir cu fir
mările

Carmen, am corectat.
Iti multumesc ca ai poposit langa cetate. Am intr-adevar acum o nostalgie a pasunilor crude, a mieilor albind, a fluierelor subtiate de ecouri; intr-o zi poate am sa-ti arat de aproape Piatra Craiului, cu blandetea dealului de la poale si semetia stancii care infunta ochiul. Acolo izvoare sunt putine, dar puterea lor tine in viata vesnicia.

... oare de câte ori va cădea vara în toamnă până să-și dea seama Manole că greșește soluția?