Aniversare

Era luni, savuram din plin parcarea șoptindu-mi în urechea stângă accentul tău de tată, liber consimțit la relansare. Nu se prăvăleau munții, nu se împleticea autostrada, soarele-și ducea trupul tot spre apus. Doar mâinile mele aveau albul unui prag de iarnă, plicurile netrimise începură să palpite, ridurile din retrovizoare se retrăgeau ca jivine în scorburi. Insinuai că am vocea tânără, dar eu știam că-i doar un preludiu la a fi mai înțelept cu un vis.