Ramon Aurel Foteanu

întotdeauna am citit astfel de poezii gândind că e nevoie de THC sau alte tipuri de veverite si lucruri \"verzi\" ca sa le scrii. insa banuiesc acum ca daca am perceput asa usor jocul \"veverite-alunizare\" nu e chiar asa, e doar inspiratie poetica si un simplu joc de cuvinte.
e posibil sa imi fii scapat totusi ceva in a doua parte. mea culpa. am ochii aproape verzi.

ti-am citit mai multe poezii, nu doar trei, si am fost captivat de universul pe care il construiesti in poezie, sau poate de universul din care iti construiesti poeziile.
cred ca textele imi vor deveni sursa de inspiratie, sper doar ca acest lucru sa nu fie evident, fiindca acela ar fi intr-adevar un drum gresit.
am ales aceasta poezie pentru a-ti lasa un comentariu generic fiindca am gasit si eu un acord albastru, pe care sper sa il primesti mai jos. daca nu va functiona, il poti gasi inscris de mine in biblioteca de poze a siteului, cu titlul \"albastru si pomi\"

acest comentariu nu se pune, îl las doar fiindcă am simțit poezia asta fizic foarte adânc în toate venele trupului. ceea ce urmează nu înseamnă nimic, nici măcar poezie, nici măcar exercițiu (fiindcă atunci aș fi interevenit și eu), este doar un lucru pe care nu m-am putut abține să îl fac:

Este deja toamnă
pe sfârșite
perle mângâiate de raze de lună.
Te chemasem doar
să-mi împăturești orgoliile
să cureți stâncile de sângele meu
să-mi naști copii-ciclopi printre cucute.
Ai pus gonaci pe urmele mele
a trebuit să mă ascund... a patra frunză-ntr-un trifoi.
Am fugit înapoi privindu-te
neatent am răsturnat cupa de cristal cu timp
să mă ierți și să te ierți
pentru încremenire.
Trebuia sa veghezi peste cuiburile goale, dar acum
te rog închide ochii, și uită.

am ezitat înainte să îl trimit, și sper ca acest comentariu să nu te ofenseze și să nu te provoace în nici un fel, poate chiar ar fi o idee ca editorii să îl încadreze offtopic.

Dane, imi pare bine ca am reusit sa iti inspir un text care sa poata ajunge primul la subiecte fierbinti. Am trecut sa iti las un semn ca am citit ce ai scris aici si sa iti confirm ca ai inteles cel putin o parte din demersul meu. Despre partea pe care nu ai inteles-o, poate, candva departe in viitor, cu mai multe detalii. Deocamdata trebuie sa par secretos si sa spun ca nu pot sa dezvalui mai mult.
Ca sa ajung on-topic, nu stiu daca ai remarcat metodele prin care se promoveaza si auto-promoveaza scriitorii prezentului sau, in unele cazuri, asa-numitii scriitori ai prezentului. De cele mai multe ori, e vorba chiar de jocuri piramidale, cu diferenta ca aceia care sunt la baza piramidei nu primesc NIMIC in schimb. Daca era cazul sa ma simt vinovat pentru ceva, atunci asta ar fi fost sa ma comport ca ei. Am ales o alta cale, adaptata (sper eu) acestui microcosmos si care nu-mi impune nici un compromis personal si sper ca demersul meu sa-mi fie de ajutor nu doar mie ci si multor altor autori de pe site pe care nimeni nu are curiozitatea sa ii caute si sa ii citeasca.
Nu cred ca ai aprecia comentariile mele pe poeziile tale, care am descoperit totusi ca te incadreaza si pe tine in acelasi Club, asa ca voi considera ca acest comentariu ma dezleaga de \"contract\".
Mai am ceva de adaugat, ca absolvent de automatica, cum am inteles ca esti, nu ai voie sa faci o greseala de algoritm atat de flagranta cum ai facut aici, insa daca demersul matematic a fost doar o sustinere a demersului parodic, atunci \"anything goes\".
cu bine.

ti-am citit mai multe texte inainte sa ma opresc la acesta. nu fiindca mi-a placut cel mai mult, ci fiindca mi-am format o opinie. celelalte texte cred ca te definesc mai bine ca stil, acesta fiind probabil singurul in care nu ai sincope de ritm si de storyline. cred totusi ca acele sincope sunt binevenite, si nu stiu daca e doar o moda sau textele astea prind mai bine la public tocmai prin deschiderea si libertatea pe care o ofera cititorului.
te-am citit cu placere si te voi mai citi, imi place cum scrii si imi vine greu sa cred ca ai putea face parte din CPN, fiindca pari sa fii deja membru al CPFC. felicitari.

citisem deja poezia asta atunci cand m-ai invitat, vrand-nevrand, pe textele tale. n-am comentat-o chiar daca mi-a placut, fiindca atunci nu comentam.
n-am sa ma leg de context, chiar daca familia mea se trage in mare parte din cluj si \"imprejurimi\". ma leg doar de poezie, fiindca asta e important, nu-i asa? mi se pare ca intai ai surprins foarte bine realitatea dintr-un punct de vedere unic, apoi te-ai mutat doi pasi intr-o parte si ai privit cu alti ochi tot universul. uneori efectul asta il are alcolul, un numar prea mare de tigari sau un tip mai neobisnuit de tigari. aici totusi n-am simtit nimic din toate astea ci doar o inclinatie naturala spre analiza alternativa.
n-am gasit nimic care sa ma scoata din ritm pe tot parcursul poeziei, am remarcat-o insa (si daca iti mai aduci aminte comentariul tau la mine o sa intelegi de ce) pe \"mama ma-sii\" din ultimul vers. iar in privinta asta nu pot decat sa spun ca daca te-ai impiedicat intr-o poezie de-a mea de un detaliu pe care il regasesc imediat intr-o poezie de-a ta (ce-i drept la sfarsit) eu sunt mai castigat. n-am inca suficiente poezii scrise ca sa pot fi inteles ca stil, insa ca si cititor, n-ai voie sa te impiedici de un cuvant sau o expresie.
doar parerea mea

astazi, total intamplator, am facut o legatura intre \"dreapta\" si \"dreptate\". nu am reusit sa gasesc un motiv pentru care \"dreptatea\" sa fie un derivat al \"dreptei\", referindu-ma la directie, \"mana dreapta\".
totusi, fiindca te-ai referit la imprumuturi recente ale limbii, am descoperit o analogie foarte suspecta, pe care n-am reusit sa mi-o explic. in engleza avem \"to be right\" = \"A avea dreptate\" cu acelasi sens ca si in romana: \"drept=corect=just\". surpriza este la \"stanga-dreapta\" unde regasim, ca si in romana, acelasi cuvant: \"left-right\". sa fie asta o dovada a unui imprumut de limbaj foarte vechi sau exista o explicatie care tine de tehnica lingvistica?!

am recitit textul doar ca pe un intreg, fiindca la prima citire nu mi-a inspirat aerul unei poezii. poate singura aroma a fost la final, unde am simtit un aer de haiku.
in contextul pe care l-am definit deja, cred ca singura zona in care m-am impiedicat un pic a fost:
\"un porumbel îmi stă-n cale
precum un curcubeu în zare\"
nu imi dau seama daca problema este la \"precum\" dar imaginea ar putea fi mai puternica formulata altfel. deocamdata n-am destul curaj ca sa spun cum, dar voi reveni pe poeziile tale viitoare si voi incerca sa fiu mai precis.

dragi prieteni,
trebuie sa spun ca am ezitat mult inainte sa scriu si sa trimit acest text, apoi am facut-o si am vazut ca nu comenteaza nimeni si m-am gandit ca a fost o greseala.
recunosc sincer ca unul din motivele pentru care am avut initiativa asta a fost acela de a fi observat, nu fiindca urmaresc laude la textele mele ci fiindca ma intereseaza parerea celorlalti asupra scriiturilor mele, indiferent ca sunt pareri laudative sau profund critice.
si recunosc ca mai tot ceea ce am scris ar putea fi inca departe de literatura conemporana, insa cum altfel as putea evolua mai repede decat comunicand si luand pulsul literaturii contemporane prin exponentii ei cei mai reprezentativi, dupa parerea mea. si unde as putea sa mai intalnesc atat de eficient si de direct exponentii literaturii contemporane?
demersul meu a fost deci unul profund egoist, chiar daca si oferta mea pare exagerata, insa citesc oricum destul de multe texte pe acest site asa ca as putea foarte bine sa citesc si uneori sa comentez textele celor care doresc asta, textele celor care simt ca scriu bine si, cel mai important, textele celor dispusi sa primeasca si un comentariu negativ, atunci cand este cazul.
acum ca am explicat intr-o oarecare masura motivele mele, am sa inchid acest prim comentariu si am sa revin imediat cu un altul in care voi incerca sa raspund tuturor intrebarilor si problemelor ridicate de cei care au comentat si care, trebuie sa recunosc cat se poate de sincer, au fost foarte foarte multi. cel putin pentru mine.