Poezie
Cenușiu
1 min lectură·
Mediu
Nopțile
m-au lovit cu aceeași singurătate
din ceasuri surde
ca niște umbre ce nu mai au amintiri
au murit prăbușindu-se în mine ani
precum secole
urmele m-au târât în turnul din stânga
singurul rămas
la atingerea unei lumi
închipuite
treptele în urmă
s-au surpat
sub un soare de cenușă.
001484
0
