Poezie
Spre tine
1 min lectură·
Mediu
Te-am zărit
lângă o lumânare strâmbă de seu
priveai
pe dedesubt
cărarea tălpilor mele
care duce spre tine
ai ochii întorși peste timp
și pleoape pline cu lacrimi patetice
contopite cu timpul
ți se preling
printre oase
sub forma de spirală
lăsând în urmă
pietre sidefate empatic
uneori am atâta nevoie
de tine mamă
încât te strig
dar ecoul se oprește
de fiecare dată
într-o livadă de vișini.
024167
0
și sfânt, totodată.
o omniprezență.
\"uneori am atâta nevoie
de tine mamă
încât te strig
dar ecoul se oprește
de fiecare dată
într-o livadă de vișini.\"
da.