Poezie
Joacă
Pentru toți ce privesc poezia și viața în joacă
1 min lectură·
Mediu
Ca dintr-o joacă banală de copii
Am tras aproape pixul și hârtia
Din tragedii mărunte, uitate peste zi
Zâmbind mânzește născut-am comedia.
Am început(normal) cu \"a iubi\"
A ști, a fi, venit-au mai încolo
L-am învățat apoi pe-a(ne)muri
Duetul ce se cântă întotdeauna solo.
Din amăgiri de verde plăsmuit-am odisee
Am dăltuit regine ne-am visat supuși
E simpla joaca: un bărbat, mirabila femeie
Se dezgolesc pe rând de blăni, de ochi, de urși.
Am strâns pe noptieră tentații desuete
Þinute zdravăn în hamuri de cuvinte
Cu basca udă spart-am gazeta de perete
În ceruri ne rodeau măselele de minte.
La o eternă luni ne condamnase viața
Visările prindeau miros și gust de cloacă
I-am spus atuncea nopții \"Bună dimineața!\"
Și am redevenit copii. Haideți la joacă!
023.575
0
PS: eu aveam si un \"cracanel \" si o negresa(pardon, african-american!) in copilarie