Poezie
Către Pământ
1 min lectură·
Mediu
Vino,
vino să culegi rodul
lacrimilor mele
printre macii nesfârșiți.
Noaptea se-ascunde
prin zi
și mâinile mele
sfredelesc pământul.
Uriașule,
de ce nu răspunzi lumii?
De ce nu răspunzi lacrimilor?
Se-nserează încet, melancolic,
cu foșnet de frunze.
Bat poveștile
la poarta ta, Lume,
De ce nu deschizi?
În picioarele goale
m-am apucat să dansez
printre lanuri –
mi-ai dat prea multe flori
și frumusețe,
soartă a mea,
Iar acum nu mai pot
să-ți deschid.
M.
012.854
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Radu Monica Adriana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Radu Monica Adriana. “Către Pământ.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/radu-monica-adriana/poezie/94918/catre-pamantComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Noroc că te-ai logat, altfel poate-mi scăpa acest text care, deși pare simplu și nepretențios la prima vedere, transmite o intensitate emoțională rară și o forță evocatoare profundă. Durerea și melancolia vin pe ruta unor imagini simple dar profunde, uneori viscerale. Mi-am zis inițial că sunt eu probabil, sămbătă seara, un pic prea melancolic și emoțional, cu toate astea, am recitit și recitit iar textul tău mă lovește de fiecare dată în plin. Iar genul ăsta de lirism nu ajunge în mod obișnuit la mine, recunosc. Aici însă... nu e lucru curat :)
0
