ei îi e dor de mine când mă strivește între degete
mă privește ciudat
și îmi închipui ca ar fi timpul
să pricep ce-mi spune cu gura închisă
cu buzele strâns lipite
cu limba pitită în gură
mă
Abstractie de timp
în spatele minții mi se oglindește
și pe sub piele mi se mișcă
și mă gâdilă cu unghiile
cu care împinge departe de mine
orice zvon de sinonimie
cu banalul bal al
scap de undeva și merg altundeva
era cat pe-aci
era cat pe-aci să o omor prin prostia, minciuna și adulterul meu
într-o transă psiho-poetică
zbor median, lupt aerian și mă chinui
Unu
incep sa nu mai inteleg nimic
deja nu mai suport
sunt gata sa renunt
sa plec
sa petrec
clipe inimaginabile
labile
psihic
motric
oniric
cinic
simt al
O calatorie a descoperirii sinelui
imi iau in spate rucsacul
ma incalt cu bocancii de munte
mai iau cativa metri de sfoara
un ciocan, niste carlige
si o punga cu pudra de talc
(sa nu-mi
ma misc
si pisc cand
piscand
ma uit in sus
Iisus
a fost
primul mare prost
ce-a declarat pe post
ca-ntr-o zi de post
nu poti manca
mancare
care
pare
ca la soare
se strica
nu-ti port