Poezie

vama de închidere

sentiment

1 min lectură·30 octombrie 2006

Mediu

scap de undeva și merg altundeva

era cat pe-aci

era cat pe-aci să o omor prin prostia, minciuna și adulterul meu

într-o transă psiho-poetică

zbor median, lupt aerian și mă chinui terestru.

crimă.

mă rog, tentativă de crimă

nereușită, ce-i drept

dar rămane intenția,

intenția de suicid indirect.

ce am vrut oare să spun?

ce am vrut oare să fac, ce am vrut oare să fii

știind prea bine ce deja sunt și deja am

mie, pentru mine,

mie îmi dă buzele, printr-un gest aiurea

și părul nespalat cu un dulce miros de tânguială

punct temporar

supoziția nevinovăției pe baza nedemonstrării culpei

nu se aplică în cazul de față:

sunt vinovat la toate capetele de acuzare

vinovat de încercarea de a lua ceva ce aveam deja

dar sub altă formă, sub o formă mai subtilă

divină

raportul aproape sexual, aproape minunat

mi-a provocat o beteagă durere a glandei ce supurează lichid vital

iar dedesubtul unui sân atins cu teamă,

deasupra punctului de nevralgie internă

șade într-o comoditate înfiorătoare

gaura, gura de ieșire a simțirilor,

vama de închidere.

00997

radu dumitrescu. “vama de închidere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/radu-dumitrescu/poezie/211387/vama-de-inchidere

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.