Poezie
Dincolo
1 min lectură·
Mediu
Să trec prin oglindă
ca printr-o mare de luciu de buze
sfâșiind celulele de nylon fluid
să dau de țipăt pentru gură
talpă pentru mers adânc
însorite degete pentru scris
dragoste cu rădăcină pentru iubit
sori de sticlă apun pe drum
murind în chinurile cioburilor
acei sori ce reflectă o meschină perfecțiune
și nu lasă loc de clocit
cetăților încarnate în trupul pământului
consacrate nașterilor inteligente
de la general la particular
de la dumnezeu la orice altceva
cel mai bine e când mă ating
asta sunt eu tot eu
alfa și omega roiesc prin mine
fugărindu- și caruselul de sânge
din lumea de colț a lupilor
în lumea de vată a mieilor
uneori e un anotimp al devorării
alteori un anotimp al paștelui
rănile ninse ascunse sub copci
capace de conservă ale oglinzilor
apucă cârligul pescarilor la copcă
ies la lumină - kamikaze mor dispar.
002.543
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Pteancu Laura
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Pteancu Laura. “Dincolo.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pteancu-laura/poezie/241813/dincoloComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.