Poezie
Infernul cuvintelor
1 min lectură·
Mediu
Am urcat în Infernul cuvintelor
târându-mă cu grijă pe contrasensuri
ca o Divă ce și-a lăsat poșeta tocurile
jurnalul de bord în Bmw-ul de-un roșu turbat
ancorat cu țeava de eșapament într-o sincopă
totul era un zgomot al răsuflării infinitului
uun zbucium de cal rănit pe clape de pian
cuvinte țipau se mâncau făceau dragoste
jucau poker își plimbau cratimele cântau
filosofau se urau se izbeau de stânci
nimerisem în toiul unei nunți de cuvinte poligame
acoladele patului nupțial așteptau o firească orgie
șarjele focului veșnic răsuceau cârnăciori slănină
coktailuri musteau în paharele din căciula literelor
diacriticele ca -ntotdeauna snoabele bairamului
interjecțiile cele mai aprige deocheate petrecărețe
vocalele abandonându-și cuvântul precum păsări în rut
fluturii virgulelor cu aripi grele curtau viespile semnelor pasiunii: exclamația și întrebarea
punctele ocheau extremitățile fierbinți ale mireselor
și muzica nu era decât o continuă naștere a sticlei
târziu am adormit în cenușa spornică torcând visând dospind uitată necomplicată
mulțumită împăcată cu lipsa semnalului la telefon.
002374
0
