Preoteasa Marinela

*zece chinuiesc

Către Firică fără frică!

E-o poveste mult fumată:
unul aruncă piatra-n baltă
zece chinuie s-o scoată,
altul cu degetul îi arată!

Din mocirlă câteodată,
mai răsare câte-o floare,
dar cu rochia pătată
deși este de neam mare!

Lory, mă bucur când găsesc un semn al tău, mă bucur că mă citești! Am mai scris vesuri depre inundatiile din acest an, dar erau prea triste!
Eu te citesc deasemeni cu multă plăcere!
Cu drag,
Marinela

Anton, mi-ai făcut o surpriză frumoasă cu vizita. Mulțumesc pentru observație, ai dreptate! am și dat fuguța să nu mai vadă și alții!... mersi.
Te aștept cu plăcere, să mai treci prin \"casa\" mea.
Cu drag,

Ioana, mă bucură vizita ta. Cred că a scăpat cu bine călcâiul tău! Îmi cumpăr niște sandale și te aștept, deși toamnă, să facem o excursie prin vecini!
Cu drag,

Licurici, îmi place cum sim-i și gândești despre Dumnezeu!
Să nu uităm că Dumnezeu nu ia, ci doar dă, nu strică ci doar îndreaptă, dar pe unii îi observă mai greu ca să-i ajute , că unii sunt învăluiți în ceață de cel rău!....
Doamne ajută și ne iartă, că de multe ori nu gîndim când vorbim, ne lăsăm prea ușor îngenuncheați de ură, de răzbunare,...
Cu drag,

Geea, sufăr alături de tine. Dumnezeu exista, rugămintea de existență transform-o tot în rugămintea de ajuta, de a fi alături! Nu cred că este cineva care să fie încântat de durerea provocată de inundații:

Moartea s-aciuat prin case
cu cotloane pentru bărci
pregătite cu mătase
pentru drumuri fără mărci!

Doamne, dă-i însingurarea
astei doamne însemnate,
să își ia cu ea cortegiul,
iar în urma-i pui lăcate,
zorile să șteargă jalea,
să tresară fermecate,
ca din visuri mult visate
să ne mângâie cărarea
după pasu-i blestemat

(din \"ochi nedoriți\", MP)

cu drag,
Marinela

Ioana Barac, m-ai provocat! așa că îți pedepsesc onima cu acestea:
Iubirea ieși ca o pansea din inima ei,
Marș de-aci! o întâmpină bărbatul,
dar băiatul surprins
o ia de mână
și se pierd în mulțime!

Ioana, m-ai provocat poetic, mi-a plăcut!

Bianca, mulțumesc!
Prezența ta la mine în casă este ca o zi însorită de primăvară!
Aș fi încântată să-mi mai deschizi ușa din când în când!
Cu drag,
Marinela

Călare pe un cal troian,
ținea ținutul sub privire,
comoara o ținea în cal,
frumoasa ca blazon fatal!

genu, oi fi eu preoteasă,
ovidiu are aici o casă,
și zor nevoie! mă aleasă
să-i fac feștania la casă!

*Marian, mulțumesc și ție să-ți dea bunul Dumnezeu: sănătate, fericire și La mulți ani!
Nu e timpul trecut, te mai astept!
*Tudor Negoescu, mulțumesc pentru urare, mi-ați făcut o surpriză plăcută!vă mai aștept!
E adevărat, m-a interesat evenimentul și nu am urmărit o realizare deosebită, este adevărat ce spuneți, într-adevăr este o versificație ocazională!
*carmen mihaela visalon, mulțumesc pentru urare, mi-ai făcut o mare bucurie, te mai aștept!
*Dana Lucaci, mă bucură foarte nmult trecerea ta, urarea și foarte frumosul peisaj cu trandafiri albi, parcă ași aruncă parfumul peste obrajii și părul meu!
Să fii fericită și tu!
Te mai aștept, cu parfumul trandafirilor imiresmându-ți cărarea spre versurile mele!
*Dumitriu Florin Constantin,
Azi e ziua răspunsurilor înmiresmate,
al cărărilor cu cântece și flori,
azi e ziua mamelor lumii
a fericirii, a iubirii, a nemuririi!

Florr, îți mulțumesc pentru urare și frumoasele versuri,
muzele să-ți țeasă-n versuri cântece pe care să ni le spui!

La mulți ani! tuturor sărbătoriților de azi!
Cu drag,
Marinela

Vezi tu? eu credeam că scriu destul de bine poezie, în vers alb, dar poemul acesta al tău, m-a lăsat ca la dentist!
Versifici cu atâta atâta ușurință și ai atâta experiență de viață, că nici pe departe lecturile mele nu o suplinesc!
Aș zice totuși ceva care-mi \"dă de furcă\": E clar că te referi la iarnă, dar și celelalte anotimpuri au damblalele lor! de ce nu-i zici anotimpul I sau Regina frigului sau simplu,Iarna ? sau altfel, cum vrei tu, ca să nu fie și vara așa de \"rea de căldură\"...

*înfloresc

Totul e să ne plimbăm pe strada poeziei
cu ochii închiși și dansând
în ritm de: latino,samba, tango, cea-cea
sau să valsăm
după cum ne dictează inima.

Ce este mai frumos decât un cortegiu de litere
care danseaza să-și găseasca
locul din vocabular
sau locul dintr-un poem de iubire?

Scrisul e miracolul iubirii cărturarilor
din diminețile de iunie
când înflorsc teii
înmiresmători
și tăinuitori de dragoste!

Ce fericiți sunt teii,
de mii de ani
leagănă visele îndrăgostiților!

Un discurs poetic frumos și un final super:
\"astăzi ai să începi iar
să ni Te zidești
templu\"
Eu aș zice mai pe șleau: Noi, templele Domnului!

Titlul atrage foarte mult cititorii, intru și eu în această categorie. Este un text interesant.

Cărările ierbii

Peste poveste,
în liniște,
a crescut iarba
secole,
aștri necunoscuți,
univers răscolit
de semințele ierbii:

peste toate
noi și cuvântul;
ca doi prieteni,
ca doi dușmani,

mușcăm din aceeași zi
dăruită
de Dumnezeu,
. . .
tolăniți
pe iarba Raiului.
*21 august 2005

Anton, ca de obicei, un discurs poetic foarte reusit si m-a impresionat, m-a incalzit la inima, viziunea ta superba:
\"dar acum e azi prezentul ne înconjoară și totul e cool
ziua de mâine ne privește ca un cățel dincolo de pragul ușii
neîndrăznind să-l pășească înainte să-l fluierăm\"