Poezie
spovadă
1 min lectură·
Mediu
uitați-vă la mine și spuneți ceva
și nu mai lăsați timpul să înghită aerul din jur
oprindu-mi răsuflarea și lăsându-mă
ca o statuie cu ochii de piatră într-un vid albăstrui
dacă mă urâți, urâți-mă cu bun simț așa cum ați învățat
de la terapeuții năstrușnici cu studii în vest
dar nu mai tolerați izul sobrei prefaceri
că tot ce-mi trece prin gând vă aparține și vouă
dacă mă iubiți, nu spuneți nimănui
nici măcar mie
pentru ca gestul să nu o ia înaintea
bunei intenții și să se creadă
piatra din vârful unghiului
renunțăm, așteptăm, ne conformăm
într-un mod condiționat de propria formă
013.286
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Porumb Darius
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Porumb Darius. “spovadă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/porumb-darius-0028471/poezie/14123497/spovadaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
„Ne conformăm’’ tiparelor existențiale limitative, suntem „condiționați’’ de convingerile consecvente, neversatile și stagnante, ne unesc în societate vorbele, care sunt concretizarea „bunelor intenții’’, a „gesturilor’’ sau a invidiei ascunsă în umbra vorbelor.
0
