Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

prin golul lumii

1 min lectură·
Mediu
împins în întunecime alunec încet
cu fața suptă și trupul tot mai încovoiat
zi de zi pe drumul vâscos prin golul lumii
rănile unei zile nu mi le mai pot ascunde sub armuri
în fiecare seară scot cuțitul din inima somnului
și-l pun la căpătâi pătându-mi așternutul cu sânge
iar dimineața când aștept să apară soarele
doar sângele destrămat noaptea în vis podidi cerul
ca niște nori sacojii prevestind
alte răni, alte câmpuri de luptă
nu voi putea supraviețui și acestei ierni
îmi voi lăsa afară la gura vizuinei
sufletul în vatra unui foc uriaș
iar înăuntru voi muri încercând să sugrum
pământul luminat de moarte
012.169
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
106
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Porumb Darius. “prin golul lumii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/porumb-darius-0028471/poezie/14040374/prin-golul-lumii

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Împins de întunecime aluneci încet înspre neant, cu trupul încovoiat de neputințe grele, iar golul lumii guvernat de haos își creează un drum vâscos la capătul căruia se întrevăd mântuirea sau anatema.
Visul este acoperit de nori stacojii în care crește rana de a supraviețui înotând prin durere.

0