Poezie
Te-as fi putut iubi - o vesnicie!
1 min lectură·
Mediu
Te-as fi putut iubi - o vesnicie.
Ti-as fi adus amurgul violet
Sa te scalzi in el…
Te-ai fi pierdut cuprins de-a lui betie
In stele,-n constelatii,
In mister.
Azi totul a ramas o-nchipuire.
Soarele meu caldura si-a risipit
Demult.
In valsul vienez ce-mbratiseaza firea,
Ne-am risipit si-n spatiu,
Ne-am pierdut.
In versul de iubire ce ti l-am scris aseara,
Am adunat iubirea si ura
La un loc.
Si ti-am soptit: “Iubeste! Si-ti darui nemurirea,
Cu zambete si lacrimi,
Cu amintiri de foc.”
Dar ai soptit: “Uitare!”… si vraja se destrama.
Azi suntem ca si ieri
Doi simpli trecatori.
Plutim pe strada vietii cu piedici, fara capat,
In sfasiate zdrente –
Bieti luptatori.
003.423
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Popescu Gillda Magdalena. “Te-as fi putut iubi - o vesnicie!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/popescu-gillda-magdalena/poezie/117096/te-as-fi-putut-iubi-o-vesnicieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
