Poezie
Viscolind alte chemări
poezie de dragoste
1 min lectură·
Mediu
Adorm cu tine-n gând și dincolo de noapte
Adun în palme stele, adun în suflet mări,
Mi-e dor de ochii tăi, de ale tale șoapte-
Hai, strânge-mă în brațe și șterge-mi depărtări
Și-nvață-mă s-ascund în palme Luna-ntreagă
Să nu mă mai privească-n noapte cum alerg
Prin albe risipiri de vise-ndepărtate
Și cum arzând clădesc din lut alte chemări.
Tu nu îmi mai ești zbor mai bine de o viață.
Mi-ai pus în brațe dorul, te-ai prelungit în nori
Și mi-ai lăsat furtuna de gânduri ce apasă
Și-n noapte-mi viscolește tot cerul meu de flori
Și-mi plouă cu petale uscate și-nghețate
Și-mi șuieră acorduri de ploaie și tăcere.
Am să îmi pun tot dorul în vise ferecate
Și am să șterg câmpii de dor uitat de vreme
Și am să-ntorc tăcută o filă de poveste
În care-mi erai cânt, în care-ți eram zbor.
Azi suntem ca-ntr-un basm cu-a fost și nu mai este...
Doi simpli trecători prin viață visători.
(luni, 22.12.2014)
001877
0