Poezie
Dorinta
1 min lectură·
Mediu
Cuprinde-ma-n brate si du-ma departe de lume
Acolo unde iubirea inca nu s-a nascut
Si canta-mi durea sa planga si Cerul
Si marea sa-mi racoreasca focul din vene.
Mai du-ma-npoi la facerea lumii
Si sopteste-i Creatorului sa uite de mine.
Abandonati-ma pe un petec de Eden
Fara serpi, fara mere, fara Adami si fara Eve
Si da-ti-mi o sansa sa-mi traiesc fericirea.
Apoi leagana-mi sufletul si sterge-mi cuvantul
Si spune-i Creatorului sa ma lase in huma
Sa nu stiu ce-i tata, sa nu stiu ce-i muma,
Sa uit c-am iubit si-am cazut. Si-as mai vrea
Sa-mi vanturi privirea prin colturi de veacuri,
Sa-mi lasi dimineata, sa-mi iei noaptea de patimi.
Nu-ti cer, nu rog. Eu nu cer si nu rog niciodata.
Doar vreau sau doar doresc. Asa sunt eu.
014.458
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Popescu Gillda Magdalena. “Dorinta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/popescu-gillda-magdalena/poezie/111223/dorintaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
succes in continuare!