Poezie
Metamorfoza focului
1 min lectură·
Mediu
Eram cândva o pală mare
Și mă rostogoleam arzând,
Azi sunt o adâncire caldă,
În brațe fine legănând.
Am fost văpaie născătoare,
Furtună-n vânt, arsură-n vis,
Dar m-am topit într-o chemare
Și m-am făcut aur aprins.
Nu mistui, nu mai cer nimic,
Ci curg ușor, mocnesc, alin,
Te port în mine ca un plic
Sigilat în jarul lin.
Și chiar de-s blândă, poți să știi
Că-n mine flacăra tresare,
Că-s foc adânc, că sunt a ta –
Un rug ce arde… fără stare.
00771
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Plesca Adriana Doina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Plesca Adriana Doina. “Metamorfoza focului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/plesca-adriana-doina/poezie/14187189/metamorfoza-foculuiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
