de ce,oare eu?
de ce trebuie sa fac asta?
de ce trebuie sa fie alb,cand totu e prea negru?
de ce infinitul nu-l pot cuprinde?
de ce nu poti ajunge la \"stele\"?
de ce tot timpul o dau in
ma uit la luna si privesc,
ma uit numai la ea
la aura ce o inconjoara
si la lumina de afara
adorm usor,gandind la stele,
la fumusetea lor,
si ma gandesc cat de repede pot piere
cu ochi
sunt spiritul ce rasare dintr-o floare
atunci cand radacina prea uscată
se ofileste,creeand alta viată
sunt adierea unui vant racoros
ce bate cu viteza in sens opus
te impiedici,te ridici si
nu scriu un acatist,sau o liturghie
eu scriu doar o simplă poezie
plină de speranță si iubire
a mea siceră si reală trăire
ceea ce scriu nu e trecut in carte
scriu doar ce văd in fapte
nu
sunt un strain in noapte
ce-ti voi spune cuvinte in soapte
orce minciuna fumoasa
pentru tine va fi dreasa
nu conteaza cate in luna si in stele
cat,ce,adevar crud
fara perdea de plasa
toate
privesc in zare,ji ce vad?
vad doar 2 ochi caprui,
uitati de lume ji de toti,
ei sufera ji plang,
dar nimeni nui, asculta
privesc in ei ji ce sa vad?
vad o dragoste eterna
o flacara
nimic nu mai e cum era
sufletul meu
incet sa transformat
un monstru el usor devine
un animal de prada vie
tot ascultand insir non-stop
plangeri,certuri ji dezamagiri
el se piterifica
aș avea multe de spus
aș incepe cum că
toate au fost ingaduite de Cel de sus
ne-a dat putere,ne-a dat dezamagire
ne-a dat fericire,apoi sa suferim
să invățăm să prețuim,ce ne-a fost dat
să
vreau un soare puternic in fata
sa ma ghideze in viata
vreau o minte limpede si albastra
ascutita ca o platosa
de tot rau sa ma feresc
nimanui sa nu gresesc
as mai vrea putin noroc
intre