Fugeam

Foarte frumos, melodios. Dar nu înțeleg totuși de ce fugeai, și fugeai, și fugeai? Tot acolo vei ajunge indiferent de viteză.

Uneori mai fug de stihii. Cred ca fiecare facem asta, uneori. Cât despre viteza, am descoperit că gândul meu fuge mai tare decât lumina lui Einstein.
(raspuns la nedumerirea Orianei)

Înseamnă că gândul tău piere înainte de a se naște...

Nu-i adevarat! Vad doar lumea un pic pe dos. E ca si cum as privi-o dintr-o oglinda imposibila, care inverseaza susul cu josul, nu si stânga cu dreapta. (Orianei, din nou)

Oglinda aceea te arată din spate dacă zici că inversează susul cu josul dar păstrează direcțiile laterale. Nu-i de mirare că alergi ca o stihie melancolică după tine însuți încercând să te agăți de gleznă.

Dragă Petre îți mulțumesc pt. aprecierea pe care am primit-o din partea ta ... Fără a părea un schimb amabil de felicitări chiar trebuie să te felicit, sincer, căci îndrăznesc să privesc puțin mai departe decât realitatea fizică, obiectuală, a cuvintelor... Iar fuga ta e un drum spre tine, un zbor pe care mulți nu-l văd...