De ce sufăr acum?
De ce m-ai părăsit?
De ce privesc spre cer,
Și cerul e-nnegrit?
De ce nu vii la mine,
Sa fie iarăși bine?
De ce-ai fugit acum?
De ce-ai lasat doar scrum?
De ce mă-neci cu
Cobori din visu-mi luminând,
În ochi să mă privești,
De mana-mi sa te simt ținând,
Să-mi spui că mă iubești.
Un vis divin,
Pătruns in nemurire,
Un sentiment profund, sublim,
Creat de-a ta
Daca-as putea sa scriu ceva
Sa ma-nteleaga cineva,
As scrie doar credinta mea,
Dar nu m-as identifica...
Cuvinte mari, si versuri multe;
N-ar fi acestea o problema...
Dar eu as vrea sa las
In viata esti singur. Nimic nu e gratis. Gratuitatea costa. Am incercat sa las ceva in urma. Am lasat, dar nimeni nu isi aduce aminte. Lucururile nu evolueaza atat de repede. Poti sa stii multe
Un vant ma loveste peste ceafa
Eu il ignor, gandindu-ma la stele
Si tot privesc spre cer,
Spre luna statatoare
Si ca prin vraja-apare
Si steaua cazatoare.
O urmaresc, atent,
Si-mi pun si o
Aș vrea să te port pe brațe, zburând,
Plutind peste câmpuri întinse.
O mare de oameni să fie sub noi,
Si păsări, în zari neatinse.
Năluci prin pădure să sară gonind
În noapte; și gâze
