Poezie
Când fac duș
1 min lectură·
Mediu
când fac duș toată mizeria e dusă de apă
în canalul ce irigă țeava de rugină
e caldă apa care de undeva dintr-un robinet
deschide cărți cu aburi
da ce te miri deschide cărți cu aburi
din gândurile fiecarei picături
căzute ca într-un scrin de nuc
le așez într-un borcan de murături
iarna când apa din dușul meu
cade fulg de nea mă bucur
că un înger mi-a citit gândul
că s-a spălat și ospătat din murătura
mea de om murdar
*
când fac duș toată mizeria e dusă de apă
în canalul Grotelor Romane
ca un păgân o sfințește pielea mea de lut
o transformă puf de pene spumante
cu bule căzătoare ca stele
într-o imensitate a Big-Bang-ului
în care copii se joacă de-a Dumnezeii
*
când fac duș toată mizeria e dusă de apă
într-un lighean de teracotă
pe spate iubita mă pierie
cu un burete de piele de elefant
împletită cu trupurile noastre apa curge
curați ne iubim într-un borcan aburit
001.514
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Gorban
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 164
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Gorban. “Când fac duș.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-gorban/poezie/220698/cand-fac-dusComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
