Poezie
Poemul iubitei de la țară
1 min lectură·
Mediu
În lanuri de grâu alergam
Sub candelabrele de cer
Și căutam greieri și libelule
Le puneam în borcane de dulceață
Și noaptea când tăcerea
Ni se părea absurdă
Le puneam să cânte
Ca noi să dansăm
Într-un delir de bucurie
Podul de la marginea satului
Și astăzi ne mai așteaptă
Pe greutatea lui de piatră
Să cântăm cu greierii
Și libelulele de atunci
Și să dansăm
Nopților tăcute dintre noi
Să ne jurăm iubire
Lumea să ne-o dăm
Pe schimbul unor flori de câmp
Casele din sat
Îți aduci aminte
Cum își aplecau acoperișurile
Când treceam pe lângă ele
Parcă te înveleau
Cu ale ferestrelor perdele
Făcându-te mireasă
Cerdacul ne adăpostea de ploaie
Și tu plângeai când greierii tăceau
Eu ascultam iarba și sângele pământului
Cum curgea pe chipul tău plin de licurici
Într-un pocal de humă
Din care în fiecare dimineață
Ne spălam de păcatele părinților noștri
Hai să mai mergem la țara
În înfundătura aceea de copilărie
Și să căutam primul lan de grâu
De unde am cules primul greier
Să mai dansăm noaptea
Ca doi cocostârci de curte veche
Până dimineața când fața
Ar trebui să ne-o spălăm
Cu păcatele părinților noștri
001.577
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Gorban
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 195
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Gorban. “Poemul iubitei de la țară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-gorban/poezie/217958/poemul-iubitei-de-la-taraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.