Poezie
Poem fără titlu
1 min lectură·
Mediu
(Lui Andrei Alex Mihăescu)
Nutresc voința mea de mine
Și reușesc să-mi smulg copilăria
Din criza pieii mele,
Înjurând sictirul ce mă fură
De lumea ce și-a culcat urechea
Pe nebunia vremurilor grele.
Morții nu mai cred în îngeri
Și nici în Dumnezeul pe care l-au slujit,
Nu mai cred în ceasuri
Pline de gropițe cu carbet.
La câte mii de cuvinte strig „copilărie”?
Încercând să îmi cunosc maturitatea
Mă pătez tot mai mult
De zeama omului ce-și cântă moartea,
Îmbrăcat în mire așteptându-mi internarea…
Memoria mă mai ajută oare
Să mă identific între semeni,
Ca-ntre crucile vii,
Să mă descopăr raza care
Nu mă cunosc de ani de vieți…?
Mă tem… cu tot cu înger
Eu îngheț… de copilăriile noastre chioare.
001.347
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Gorban
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Gorban. “Poem fără titlu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-gorban/poezie/215239/poem-fara-titluComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.