Poezie

Cu liftul până la trei

2 min lectură·18 ianuarie 2010

Mediu

în lift a mai urcat vecina de la patru

prin pânzele albe ca de vată îi flutura din mâini

cel mai mic vecin de pe scara blocului

ăsta sigur nu o să fie ca mine mi-am spus

sigur o să fie el cineva

lumea lui abia începe și începe din lift

becul alb o suzetă îl țintește în mâinile moi

în lift a mai urcat vecinul de la doi

prin pânzele de ziare îi ieșea o bucată de carne

cina unei sticle cu vodcă și lectură cu scântei

ăsta sigur nu a fost ca mine mi-am spus

sigur a avut o casă verde într-o livadă albă

sigur a avut și hectare de vise

lumea lui începe-n lift să semene cu

tractoarele care plimbă pe butuci biserici

în lift a mai urcat colega mea de școală

fata văduvei de la trei

prin bluză îi ieșeau în față ca două cuie de icoană sânii

asta sigur nu e ca mine mi-am spus

sigur mai ascunde și alte cuie și alte unelte

cât să construiești încă un bloc și încă un lift

singură mă poate iubi în caietele de matematică

în caietele de limbă și mai ales când văduva tace

în lift a mai urcat un preot îmbălsămat cu tămâie

la trei urcați fiilor căci și eu la trei mă duc

atunci am strigat ușurat ca la spovedanie

la trei mergem cei mai mulți

când am coborât din lift în capătul holului

atârnă pe ușa apartamentului meu ca un semn de paște

un coșciug descoperit de toți dumnezeii

sigur acesta e ca și mine mi-am spus atunci

pentru că și bunicul meu purtase unul în ultima zi

001.668

Paul Gorban. “Cu liftul până la trei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-gorban/poezie/13924378/cu-liftul-pana-la-trei

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.